|
Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животныхordinul doi ?i primul globul polar. Fiind o diviziune meiotic?, num?rul de cromozomi al celulelor fiice este redus la jum?tate (haploid). Globulul polar este оmpins оn spa?iul perivitelin. Aceast? diviziune are loc cu pu?in оnaintea ovula?iei sau imediat dup? aceasta. Ovula?ia reprezint? procesul fiziologic de eliminare a ovulului prin dehiscen?a folicular?, urmat? de captivarea gametului de c?tre pavilionul trompei. Mecanismul neuro-endocrin al ovula?iei explic? fenomenul de dehiscen?? folicular? prin influen?a hormonului antehipofizar LH оn dipolimerizarea enzimatic? a acidului hialuronic ?i condroitinsulfuric, existen?i оn ?esutul periovular, оn lichidul folicular ?i оn tecile folicului. Prin aceast? depolimerizare substan?ele respective devin intens hidrofile, ceea ce face s? creasc? presiunea hidrostatic? intrafolicular?. Ruperea tecilor foliculare la nivelul stigmei se datoreaz? unei enzime proteolitice din lichidul folicular – colagenazei, care ac?ioneaz? la acest nivel. Pere?ii foliculari au o rezisten?? sc?zut? ?i datorit? congestiei ?i stazei venoase.. Оn stadiul urm?tor ovocitul de ordinul doi sufer? o a doua diviziune de matura?ie care are loc оn treimea superioar? a ovocitului, оn momentul p?trunderii spermiului оn citoplasma gametului feminin. Оn rezultatul acestei diviziuni din ovocitul de ordinul doi rezult? ovulul matur ?i al doilea globul polar. Ovulul matur se prezint? ca o celul? voluminoas?, cu nucleu mare ?i cu citoplasma bogat? оn substan?e nutritive de rezerv?. Diametrul ovulului variaz? la mamifere оntre 150-200?m оn func?ie de specie. Ciclul sexual Оncepвnd cu apari?ia pubert??ii ?i pвn? la climacterium activitatea reproductiv? a femelelor prezint? o ritmicitate caracteristic? fiec?rei specii. Procesul reflector, coordonat neuroendocrin, caracterizat printr-o serie de modific?ri morfologice ?i fiziologice ale aparatului genital ?i de comportament sexual al femelelor care se succed de la un stadiu de excita?ie sexual? pвn? la altul reprezint? ciclul sexual. Un ciclu sexual cuprinde perioada dintre prima zi a unei faze de c?lduri ?i prima zi a fazei urm?toare. Durata ciclului sexual depinde de specie, ras?, clim?, alimenta?ie, оntre?inere, exploatare, individ. Caracterul de ritmicitate al ciclului sexual este indus genetic. La unele specii, ciclurile sexuale se succed frecvent ?i pe tot parcursul anului, pe cвnd alte specii manifest? оntr-un an doar unul sau dou? cicluri sexuale. Astfel, dup? caracteristicile frecven?ei manifest?rii ciclurilor sexuale femelele animalelor se оmpart оn: * policiclice; * diciclice; * monociclice. La femelele policiclice ciclurile sexuale se succed оn tot timpul anului. Din aceast? grup? fac parte: taurinele, suinele ?i unele rase de cai ?i oi. La femelele diciclice se оntвlnesc, de obicei, dou? cicluri sexuale оn timpul unui an (la c??ea, pisic?). Monociclicitatea este caracteristic? pentru femelele s?lbatice ?i c??elele din unele rase care prezint? un singur ciclu sexual pe an. Оntre animalele mono- ?i policiclice exist? femele care manifest? policiclicitate sezonier?, caracterizat? prin succesiunea mai multor cicluri sexuale оn sezoanele de mont?: prim?vara sau (?i) toamna (oaia, iapa). Sezonul de reproduc?ie este perioada cвnd intensitatea de manifestare a func?iei sexuale este mai accentuat?. Func?ia de reproduc?ie la oaie se manifest? оn special оn sezonul de toamn?, оntre lunile septembrie ?i decembrie, cu excep?ia raselor merinos de Australia, Romanov ?i cele de carne engleze?ti, la care ciclul sexual se poate manifesta tot timpul anului. La iepe ciclurile sexuale sunt mai intense оn sezonul de prim?var? ?i toamn?, оns? sezonul optim pentru apari?ia unor c?lduri regulate ?i intense este cel de prim?var?, оncepвnd cu lunile martie, aprilie, mai. Reproduc?ia sezonier? este controlat? de epifiz?, gland? endocrin? ce secret? melatonin?, responsabil? de apari?ia pubert??ii ?i de modelarea produc?iei de FSH, LH ?i LTH. Fotoperiodicismul are un efect inductiv asupra sintezei de melatonin? оn special la oaie, stimulвnd func?ia de reproduc?ie; la iap? melatonina are efect inhibitor asupra activit??ii sexuale, manifestвndu-se odat? cu cre?terea num?rului de ore de оntuneric. Astfel, cabalinele se reproduc mai eficient prim?vara, cre?terea duratei ?i intensit??ii luminii reprezentвnd pentru ele factorul declan?ator, оn compara?ie cu oile, la care, din contra, stimulativ? este sc?derea duratei zilei ?i a temperaturii. Stadiile ciclului sexual Оn evolu?ia unui ciclu sexual se recunosc trei stadii: > de excita?ie; > de inhibi?ie; > de echilibru. Stadiul de excita?ie al ciclului sexual se desf??oar? sub influen?a hormonilor steroizi, cu preponderen?a hormonilor estrogeni elabora?i de foliculul ovarian оn faza de maturare, iar stadiul de inhibi?ie este dominat de secre?ia progesteronului secretat de corpul galben. Astfel, ilustrat оn totalitatea modific?rilor morfofunc?ionale ce se produc оn gonada femel?, оn ciclul sexual se disting dou? perioade: . perioada sau stadiul foliculinic (estrogenic); . perioada sau stadiul luteinic (progesteronic). Acestea sunt condi?ionate de existen?a foliculilor ovarieni sau a corpilor galbeni. Stadiului de excita?ie al ciclului sexual оi corespunde perioada foliculinic?, iar stadiului de inhibi?ie – perioada luteinic?. Cele dou? stadii principale (foliculinic ?i luteinic) sunt separate de ovula?ie. Оntre stadiul luteinic (de inhibi?ie) ?i cel foliculinic (de excita?ie) urm?tor se interpune un stadiu de echilibru. Stadiul de excita?ie al ciclului sexual (foliculinic) Оn cadrul stadiului de excita?ie al ciclului sexual se disting patru fenomene sexuale: . estrul; . reac?ia general?; . c?ldurile; . maturarea foliculilor ovarieni ?i ovula?ia. Оn stadiul de excita?ie sexual? se reiau func?ii importante ale organismului, responsabile pentru preg?tirea ?i asigurarea procesului de reproduc?ie. Stadiul de excita?ie sexual? debiteaz? cu liza corpului galben ?i sc?derea brusc? a progesteronemiei, fapt care permite sinteza ?i eliberarea unor cantit??i mari de hormoni gonadotropi (FSH, LH) ?i оn consecin?? ini?ierea matur?rii finale a unuia sau a mai multor foliculi ovarieni. Maturarea folicular? se soldeaz? cu sinteza de estrogeni care ac?ioneaz? specific asupra tuturor segmentelor tractusului genital ?i sistemului nervos central, determinвnd modific?rile morfo-func?ionale la nivelul aparatului genital ?i cele de comportament al femelelor оn timpul stadiului de excita?ie al ciclului sexual. Aparatul genital func?ioneaz? atвt de activ, оncвt se produc o serie de procese proliferative: cervixul se оntredeschide, iar comportamental, femelele prezint? un interes crescut fa?? de masculi. Toate reflexele condi?ionate ?i necondi?ionate оn acest stadiu, sunt supuse celor sexuale; chiar un reflex a?a de puternic, ca cel alimentar, este diminuat sau se inhib? complet. La femele se ridic? tensiunea arterial?, se modific? compozi?ia sвngelui ?i calitatea laptelui. Fenomenele stadiului de excita?ie al ciclului sexual Estrul reprezint? o restructurare morfologic? ?i func?ional? a aparatului genital pentru crearea condi?iilor favorabile pentru actul sexual ?i fecunda?ie. Оn aceast? faz? se produc modific?ri оn special, la nivelul segmentelor ?i structurilor tractusului genital: epiteliul genital prezint? hipertrofii ale celulelor, modific?ri circulatorii (edem ?i congestie), hiperplazii cu descuam?ri ?i cornific?ri la carnivore. Estrogenii provoac? hipersecre?ia la celulele specializate de la nivelul oviductului ?i glandelor utero-vestibulo-vaginale; activitatea vibratil? a cililor din celulele epiteliului salpingian este, de asemenea, stimulat? de estrogeni. Cervixul se relaxeaz?, se оntredeschide ?i las? s? se elimine mucusul estral din mucoasa cervical? ?i a vaginului anterior. Reac?ia general? (excita?ia sexual?) este o modificare оn comportamentul sexual al femelei оn timpul stadiului de excita?ie. Foliculii ovarieni о?i des?vвr?esc maturitatea, iar titrul ridicat al estrogenilor plasmatici accentueaz? din punct de vedere cantitativ modific?rile c?ilor genitale ini?iate оn faza de estru. Sub influen?a estrogenilor, al?turi de modific?rile morfofiziologice, se modific? ?i comportamentul sexual al femelei, care se manifest? printr-o reac?ie general?, mai mult sau mai pu?in intens?, оn func?ie de specie ?i de cantitatea de estrogeni secreta?i de foliculii ovarieni. Оn hipoestroenemie manifest?rile comportamentului sexual sunt ?terse sau absente, оn timp ce оn hiperestrogenemie acestea se exteriorizeaz? destul de evident. Оn mod obi?nuit оn timpul excita?iei sexuale femela este nelini?tit?, prezint? interes fa?? de mascul, poate efectua salturi pe el sau pe alte femele, admite saltul lor, оns? nu ?i cel al masculului. La femele se reduce pofta de mвncare, pulsul ?i respira?ia se accelereaz?, productivitatea de lapte scade, se modific? calitatea lui. Pe m?sura cre?terii estradiolemiei estrul ?i reac?ia general? se intensific?; ac?iunea estrogenilor asupra sistemului nervos central determin? instalarea dominantei sexuale, exteriorizat? prin dorin?? de оmpreunare cu masculul. C?ldurile (libidoul) constituie reac?ia sexual? pozitiv? a femelei fa?? de mascul. Femela manifest? apetitul sexual exprimat prin comportament specific оn prezen?a masculului. Fiind оn c?lduri, femela se deplaseaz? frecvent, aflвndu-se permanent оn preajma masculului ?i a?teptвnd s? fie montat?. Vulva se edema?iaz?, pliurile cutanate se ?terg, la speciile care nu au pielea pigmentat? (scroafe ?i c??ele) se observ? o congestie puternic?, cantitatea de mucus eliminat? prin fanta vulvar? variaz? оn func?ie de specie. Vestibulul vaginal ?i vaginul prezint? o congestie ?i оngro?are a mucoasei, iar glandele realizeaz? o secre?ie local? mai abundent? de mucus. Epiteliul multistratificat este hiperplaziat, la carnivore fiind caracteristic? cornificarea ?i descuamarea celulelor din stratul superficial. Coarnele uterine prezint? erec?ie; tonusul, amplitudinea ?i frecven?a contrac?iilor sunt maxime. Endometrul este dantelat datorit? hiperplaziei celulelor mucoasei, secret? mucus, cervixul se relaxeaz?, glandele endocervicale secret? un mucus abundent, floarea involt? este tumefiat?, congestionat? ?i acoperit? cu mucus sticlos. Salpinxul este erectil, оmpreun? cu bursa ovarian? acoper? perfect ovarele, iar celulele secretoare din mucoas? elaboreaz? un fluid tubar abundent, care оmpreun? cu vibra?iile cililor creeaz? un curent dinspre cavitatea peritoneal? spre uter, cu rolul de a transporta ovocitul. Spre sfвr?itul perioadei de c?lduri se produce ovula?ia, cu excep?ia taurinelor, la care aceasta are loc dup? оncetarea libidoului. Maturarea foliculilor ovarieni. Ovula?ia. Evolu?ia corpilor galbeni. Оn timpul ciclului sexual rolul ovarului este foarte complex. Оn aceast? perioad? оn gonada femel? se produc o serie de modific?ri morfo-func?ionale care constau оn eviden?ierea unor fenomene structurale ce au drept rezultat eliberarea de game?i capabili de a fi fecunda?i, precum ?i secre?ia unor hormoni caracteristici diferitor faze ale ciclului sexual. Schimbarea formei ?i dimensiunilor ovarului are loc datorit? foliculilor ovarieni ?i a corpilor galbeni care, prin procese de evolu?ie sau de regresie, se modific? оn func?ie de stadiile ciclului sexual. Structura ovarului prezint? o zon? cortical? ?i una medular?. Corticala con?ine foliculi оn diferite stadii de dezvoltare ?i corpi galbeni. Оn foliculi se desf??oar? procesul de cre?tere a ovocitelor. Foliculogeneza este un proces hormono-dependent care const? оn dezvoltarea foliculilor la femele оn perioada fetal?, prepuberal?, оn toat? durata perioadei genitale ?i chiar оn timpul gesta?iei. Оn perioada pubertar? оn fiecare ciclu sexual foliculii primordiali trec succesiv prin stadiile de foliculi primari, secundari, ter?iari (cavitari), maturi (de Graaf) ?i apoi devin foliculi dehiscen?i, cвnd are loc ovula?ia. Foliculii primordiali iau na?tere оn perioada embrio fetal? ?i reprezint? o celul? mare, globuloas?, situat? central – ovogonia, оnconjurat? de cвteva celule foliculare aplatizate, toate delimitate de o membran? conjunctiv? fin?. Оn stadiul de folicul primar, ovocitul de 60-80 microni este оnconjurat? de celule foliculare cubice, dispuse pe un singur rвnd periferic. Foliculii primari sufer? оn cea mai mare parte un proces involutiv (atrezie folicular?), iar cei care se dezvolt? migreaz? spre zona profund? a corticalei. Prin cre?tere, foliculii primari vor genera foliculi secundari la care se constat? multiplicarea celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a FSH. Celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a FSH. Celulele foliculare din jurul ovocitului devin оnalte ?i prismatice; a?ezate оn dou? straturi formeaz? membrana pelucid? (zona pellucida). Ovocitul din foliculul secundar cre?te pвn? la 90-100microni. Foliculii secundari sunt lipsi?i de cavitate, iar migrarea оn profunzimea corticalei este evident?. Оn procesul de cre?tere are loc multiplicarea intensiv? a celulelor foliculare care vor forma stratul granulos. Acela?i hormon de stimulare folicular?, FSH va stimula secre?ia lichidului folicular care va disloca celulele stratului granulos ?i va da na?tere cavit??ii sau antrului folicular. Astfel, foliculul cavitar se caracterizeaz? prin apari?ia ?i dezvoltarea cavit??ii foliculare la foliculii care au atins cel pu?in 300-400microni оn diametru. Оn acest stadiu ovocitul atinge 100microni, iar membrana pelucid? este bine conturat?. Оncepвnd cu acest stadiu de folicul cavitar, la exterior ?esutul conjunctiv se organizeaz? оn dou? straturi concentrice: teaca folicular? extern? ?i intern?. Acumularea lichidului folicular m?re?te cavitatea folicular? astfel оncвt stratul de celule granuloase, care ini?ial a fost compart, acum se divide; o parte din celule c?ptu?esc cavitatea folicular?, formвnd granuloasa, iar alta оnconjoar? ovocitul constituind coroana radiat? (corona radiata). Ovocitul оnconjurat de celulele coroanei radiate formeaz? discul proliger (cumulus oophorus). Acesta este ata?at de ovisac printr-o punte de leg?tur? constituit? dintr-un grup de celule care emit prelungiri citoplasmatice c?tre celulele zonei pelucide ?i membrana vitelin? realizвnd astfel nutri?ia. Foliculul matur (de Graaf) are aspect vezicular, formвnd o proeminen?? pe suprafa?a ovarului. Teaca extern? este format? din fibre colagene, reprezentвnd o vascularizare moderat?. Teaca intern? a foliculului matur prezint? celule tecale cu rol endocrin, cu o bogat? vasculariza?ie; pe suprafa?a sa intern? sunt dispuse celulele foliculare, оn 2-3 rвnduri, alc?tuind granuloasa. Structuirle tecale ?i granuloasa secret? estrogeni, progesteron ?i cantit??i reduse de androgeni care determin? оmpreun? apari?ia comportamentului sexual ?i modificarea tractusului genital pentru realizarea actului montei. Cre?terea titrului de estradiol ini?iaz? desc?rcarea unei cantit??i crescute de LH ?i оn consecin?? se precipit? dehiscen?a foliculului ovarian. Оn ovarele femelelor num?rul foliculilor primordiali (deci a ovogoniilor) variaz? оntre 60000-200000 ?i chiar mai mult оn func?ie de specie odat? cu оnaintarea оn vвrst? num?rul foliculilor scade brusc; astfel оn cele dou? ovare ale unei vaci оn vвrst? de 10 ani se g?sesc circa 2500 ovule. Prin urmare, marea majoritate a foliculilor primari ?i o parte din foliculi cavitari sufer? un proces de involu?ie – fenomenul de atrezie folicular?. Mecanismul endocrin al atreziei foliculare se explic? prin ac?iunea inhibitoare exercitat? de prolactin? ?i hormonul luteinizant asupra sintezei ovariene de estrogeni, precum ?i controlul endocrin exercitat de progesteronul corpului luteal asupra estrogenilor ovarieni. Atrezia folicular? se consider? drept fenomen fiziologic. Оns? unele forme de atrezie pot genera modific?ri patologice, condi?ionвnd dereglarea func?iei ovariene. Atrezia foliculilor se produce, de regul?, оnainte de instalarea pubert??ii. La femelele pubere, оn majoritatea cazurilor, atrezia are loc dup? ovula?ie ?i оn perioada de gesta?ie. Atrezia foliculilor se intensific? brusc dac? apar tulbur?ri оn reglarea nervoas? a func?iei ovariene. Ovula?ia const? оn ruperea peretelui folicului matur la nivelul stigmei ?i expulzarea ovocitului оmpreun? cu celulele coranei radiate ?i o mic? cantitate de lichid folicular, оn mod treptat ele fiind captate de pavilionul oviductului. Mecanismul ovula?iei nu este elucidat definitiv. Este оns? indiscutabil faptul c? aceasta este un proces complicat reflector dominat de interac?iunea coordonat? dintre sistemul nervos central ?i cel endocrin. Implicarea sistemului nervos оn procesul ovula?iei este dovedit? prin faptul c? aceasta are loc la vaci ?i iepe mai ales noaptea sau diminea?a, оntr-o atmosfer? lini?tit?. Este dovedit cu certitudine rolul LH-ului оn producerea ovula?iei, acesta elibereaz? histamina ?i prostaglandina. Prostaglandina F2-alfa care induc hiperemia, stimuleaz? activitatea enzimelor proteolitice, оn special a colagenazelor din lichidul folicular, realizвnd desprinderea ovocitului de peretele folicular ?i sub?ierea acestuia оn zona stigmei. Оn mecanismul hormonal al ovula?iei mai este implicat ?i progesteronul sintetizat de granuloasa foliculului de Graaf, structur? care prezint? un оnceput de luteinizare, preovulator ?i care prezint? un оnceput de luteinizare preovulator ?i care stimuleaz? eliberarea LH. La vac? valul de LH se produce la 1-5 ore dup? vвrful c?ldurilor, оn plus este stimulat? ?i de estrogenii foliculari. Prin maturarea foliculului ovarian (la vac? aceast? faz? cuprinde zilele 17-21 ale ciclului sexual), discul proliger (cumulus oophorus) se desprinde de membrana granuloas?, astfel оncвt ovocitul floteaz? liber оn lichidul folicular. Foliculul matur are aspectul unei vezicule ale c?rei dimensiuni variaz? de la specie la specie: 4-6cm la iap?, 12-15mm la vac?, 7-8mm la oaie, capr? ?i scroaf?, 2-3mm la c??ea ?i pisic?. Ovula?ia se poate produce pe toat? suprafa?a ovarului la majoritatea speciilor. La iap? ovula?ia se poate realiza numai la nivelul fosei de ovula?ie, care are o form? concav? orientat? ventro-median, singura suprafa?? neacoperit? cu o albuginee dens?. Nu cu mult timp оnainte de ovula?ie circula?ia ovarian? se intensific?, cre?te cantitatea lichidului folicular; peretele foliculului ovarian se sub?iaz? ?i la suprafa?a lui apare o proeminen?? conic? – apexul foliculului, constituit numai din membrana bazal? lipsit? de vascularizare, denumit? ?i stigm?, adic? locul ruperii ovisacului. Durata ovula?iei poate fi de cвteva secunde sau minute оn func?ie de m?rimea stigmei ?i localizarea оn folicul a discului proliger. Sub ac?iunea colagenazei peretele folicului se rupe, iar prin gaura oval? format? se produce scurgerea lichidului folicular care antreneaz? ovocitul оnconjurat de celulele coroanei radiate. Ovula?ia se desf??oar? оn mod normal atunci cвnd femelele beneficiaz? de condi?ii de mediu corespunz?toare, adic? de stimuli externi favorabili (lumin?, c?ldur?, umiditate), de o alimenta?ie cu nutre?uri de o valoare biologic? superioar? etc. La toate speciile de animale ovula?ia este stimulat? de actul montei. La mamiferele domestice ovula?ia se produce spontan, de regul? c?tre sfвr?itul c?ldurilor (excep?ie fac taurinele). La speciile cu ovula?ia provocat? aceasta se produce dup? 10-11 ore de la actul monei la iepuroaic? ?i 27 ore la pisic?; stimularea mecanic? cu o baghet? de sticl? a vaginului la pisic? ?i iepuroaic? provoac? ovula?ia. Dup? ovula?ie din structurile fostului folicul r?mвn celulele granuloasei, teaca extern?, teaca intern?, resturi de lichid folicular ?i coaguli de sвnge. La vac?, scroaf? ?i oaie hemoragia este neоnsemnat? ?i se realizeaz? prin traversul peretelui folicular; la iap? cavitatea folicular? se umple cu un coagul mare de sвnge ?i d? na?tere corpului hemoragic, care la palpare prezint? similitudini cu foliculul predehiscent. Sub influen?a unui complex de factori se instaleaz? o serie de modific?ri morfologice ?i biochimice ale vechilor structuri foliculare rezultвnd o nou? forma?iune endocrin? numit? corp galben sau corp luteal (CL) – gland? cu existen?? efemer? care secret? progesteron. Progesteronul secretat de corpul galben atenueaz? modific?rile realizate de estrogeni оn stadiul de excita?ie al ciclului sexual ?i preg?te?te endometrul pentru nida?ie, оmpiedicвnd totodat? contradic?iile uterine. Hormonul inhib? secre?ia de FSH, fapt care previne maturarea unor noi foliculi ovarieni, precum ?i manifestarea c?ldurilor. Progesteronul are rolul principal оn desf??urarea normal? a gesta?iei, asigurвnd schimburile nutritive ?i respiratorii оntre mam? ?i f?t. Оn evolu?ia corpului galben se disting trei faze: . luteogeneza (stadiul de organizare); . perioada luteotrofic? (stadiul de eflorescen??); . perioada de luteoliz? (stadiul de regresiune). Perioada de luteogenez? оncepe la bovine dup? 12 ore de la ovula?ie ?i Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 |
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
Рефераты бесплатно, реферат бесплатно, сочинения, курсовые работы, реферат, доклады, рефераты, рефераты скачать, рефераты на тему, курсовые, дипломы, научные работы и многое другое. |
||
При использовании материалов - ссылка на сайт обязательна. |