|
Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных - часть 2glandelor anexe ale aparatului genital оnainte de recoltare. Perioadele de stimulare electric? nu trebuie s? dep??easc? 2-3 secunde atunci cвnd animalul se afl? оn apnee, acestea alterneaz? cu pauze de 1 secund?. Оn mod obi?nuit sunt necesare 4-19 reprize de stimulare pentru realizarea erec?iei ?i exteriorizarea penisului ?i 18-35 pentru ejaculare complet?; se folose?te o surs? de curent electric cu frecven?a de 30-40 cicluri ?i o tensiune de 15-20 vol?i. Dup? realizarea erec?iei, m?rirea tensiunii curentului electric aplicat gr?be?te ejacularea. Оn timpul electroejacul?rii taurul este agitat, manifest? contrac?ii tetaniforme ?i cifoze. Erorile оn aplicarea electroejacul?rii ?i modalitatea de corectare se refer? la: - absen?a erec?iei – se modific? pozi?ia dispozitivului anal sau se оmpinge оnainte flexura sigmoidal? a penisului, ac?ionвnd оnapoia pungilor testiculare; - o stimulare prea frecvent? a taurului оn faza incipient? a electroejacul?rii se soldeaz? cu ob?inerea de lichid seminal; - aplicarea unor stimuli electrici cu parametrii prea mari va determina o preerec?ie ?i pierderea ejaculatului оn prepu?iu. - Izolarea electric? defectuoas? a dispozitivului anal, pozi?ionarea sa lateral?, pot induce contractura musculaturii membrului posterior ipsilateral prin excitarea nervului ischiatic. Unii tauri se оnclin? pe o parte ?i fac extensie pe membrul posterior. Masajul ampulelor canalelor deferente ?i al veziculelor seminale Aceast? tehnic? are acelea?i indica?ii ca ?i electroejacularea. Preg?tirea reproduc?torului este identic? cu cea a electroejacul?rii; conten?ia taurului, tunderea perilor prepu?iali, toaleta furoului. Se vidanjeaz? ampula rectal? ?i se trece apoi la identificarea veziculelor seminale ?i ampulelor canalelor deferente. Masajul se efectueaz? оn sens cranio-caudal pe o distan?? de aproximativ 30 cm, timp de 3-5 minute, dup? care, de obicei, se produce ejacularea. Оn timpul elimin?rii spermei, testiculele sunt u?or retrase spre inelul inghinal, iar glandul iese par?ial din furou, f?r? ca penisul s? intre оn erec?ie. Metoda este practic? ?i avantajoas?, nu necesit? condi?ii speciale de recoltare, dar ea poate fi aplicat? numai de speciali?ti cu cuno?tin?e bune оn topografia organelor aparatului genital mascul. Factorii care limiteaz? extinderea ?in de urm?toarele: . Unii tauri nu r?spund pozitiv la aceast? metod?. Оn cazul cвnd nu se ob?ine eliminarea spermei оn 8-10 minute, se recomand? s? se renun?e la masaj ?i opera?iunea s? fie repetat? оn ziua urm?toare; . Contactul materialului seminal cu mucoasa prepu?ial? poate determina contaminarea cu microbi a materialului seminal; . Masajul intrapelvian al diferitelor segmente ale aparatului genital poate provoca urinarea ?i compromiterea astfel a ejaculatului. Recoltarea spermei la arm?sar Recoltarea spermei de la arm?sar impune prezen?a unei femele оn c?lduri naturale sau provocate prin injectarea a 10-20 mg estradiol, cu 24-48 ore оnainte de recoltare, deoarece se cunoa?te c? recoltarea spermei prin metode solitare este imposibil? la aceast? specie. Prelevarea artificial? a materialului seminal la arm?sar urm?re?te s? fac? posibil? examinarea calit??ii de reproduc?tori a masculilor afla?i оn depozite ?i mai rar, оn scopul efectu?rii оns?mвn??rilor artificiale. Factorii limitativi pentru extinderea metodei sunt: . aspectul neomogen al ejaculatului care se datoreaz? componentei spermatice cu vвscozitate оnalt? (secre?ie a veziculelor seminale, care trebuie оndep?rtat? оnaintea prelucr?rii); . spermii cabalinelor prezint? o sensibilitate «in vitro» deosebit?, fapt care afecteaz? posibilitatea conserv?rii spermei pe termen mediu sau lung; . recoltarea spermei prezint? un grad ridicat de risc pentru personalul recoltator; . poluarea frecvent? a ejaculatului cu secre?iile prepu?iale, care sunt foarte abundente. Materialul seminal de la arm?sar se ob?ine prin utilizarea vaginului artificial sau prin metoda fistulei uretrale (descris? anterior). Metoda vaginului artificial Vaginul artificial pentru arm?sar se deosebe?te de cel utilizat la alte specii prin dimendsiunile mai mari. Tubul vaginal este confec?ionat din tabl? zincat?, aluminiu sau mase plastice, avвnd lungimea de 55 cm, diametrul interior la un cap?t de 16 cm, iar la cel?lalt de 13 cm. Corpul vaginului este prev?zut cu un mвner ce serve?te la manipularea dispozitivului. Preg?tirea pentru recoltare const? оn sp?larea ?i dezinfectarea riguroas? a penisului ?i furoului. Preg?tirea partenerei pentru recoltare const? оn conten?ionarea acesteia cu ajutorul platlogelor ?i iava?alei; baza cozii se оnf??oar? cu o band? de tifon. Arm?sarul este introdus оn sala de recoltare de doi оngrijitori cu ajutorul a dou? pene de c?p?stru. Tehnicianul ce recolteaz? sperma, se a?eaz? оn partea dreapt? a iepei ?i ?ine cu mвna dreapt? vaginul artificial sprijinit de grupa acesteia sub un unghi de 35-40(C. Cвnd arm?sarul face saltul, operatorul cu mвna stвng? prinde penisul de la baz? ?i оl dirijeaz? оn lumenul vaginului. Dup? ejaculare vaginul artificial оmpreun? cu penisul se dirijeaz? cu paharul colector оn jos, pentru ca sperma s? se scurg? pe pere?ii ei. Оn a?a pozi?ie vaginul artificial se ?ine pвn? se termin? eliminarea spermei. Eliminarea spermei la arm?sar este оnso?it? de оncetarea mi?c?rilor de copula?ie ?i a contrac?iei ritmice a mu?chilor bazei cozii. Ejacularea la arm?sar dureaz? 10-20 secunde, iar volumul ejaculatului constituie 50-100 ml. Dup? recoltare sperma se filtreaz? printr-un tifon steril, pentru оndep?rtarea smegmei ?i masei gelatinoase existente оn ejaculat (secre?ia veziculelor seminale). Recoltarea spermei la vier La vier sperma poate fi recoltat? cu vaginul artificial ?i prin masturba?i (metoda manual?). Spre deosebire de alte specii, la suine se realizeaz? u?or recoltarea solitar?, pe manechin. Recoltarea spermei cu vaginul artificial Vaginul artificial pentru vier, spre deosebire de vaginul altor specii, prezint? unele particularit??i, cu toate c? principalele p?r?i componente sunt acelea?i: tubul vaginal, c?ma?a vaginal?, tubul prelungitor de cele mai multe ori se folose?te o bucat? de c?ma?? vaginal? din vaginul artificial pentru tauri. De obicei tubul vaginal, confec?ionat din cauciuc, are lungimea de 30 cm, diametrul de 8-10 cm. C?ma?a vaginal? are lungimea de 40-45 cm, iar tubul prelungitor de 20-25 cm. Recipientul colector cu capacitatea de 500-1000 ml este confec?ionat din sticl? (un borcan obi?nuit) sau material plastic cu pere?ii dubli, оntre care se toarn? ap? cald?. Pentru оndep?rtarea frac?iunii gelatinoase din sperm? (secretul glandelor bulbo-uretrale), la gura recipientului colector se ata?eaz? un filtru de material plastic sau o bucat? de tifon, care se fixeaz? cu un inel de cauciuc. Recoltarea spermei la vier se face pe un manechin de porc, confec?ionat din scвndur? ?i acoperit cu mu?ama. Оn interiorul manechinului este prev?zut un dispozitiv special, unde se a?eaz? vaginul preg?tit. Dispozitivul pentru vaginul artificial se оnc?lze?te cu l?mpi electrice. Pe pere?ii laterali ai manechinului se monteaz? dou? cuie de lemn pentru sprijinirea membrelor anterioare ale vierului оn timpul saltului. Pentru deprinderea vierului s? оndeplineasc? salturi pe manechin la оnceput se admit cвteva monte cu scroafe aflate оn c?lduri, ulterior scroafa se оnlocuie?te cu un manechin acoperit cu o piele scoas? de pe o scroaf? s?n?toas? sacrificat?. Reflexele sexuale se оnt?resc dup? 1-3 salturi pe manechin, оnso?ite de reflexul ejacul?rii. Unii masculi reproduc?tori repede manifest? reflexele sexuale pe manechin dac? оn prezen?a lor se recolteaz? sperm? de la vierii deja deprin?i s? efectueze saltul pe manechin. Reproduc?torii de asemenea bine manifest? reflexele sexuale pe manechin, dac? cel din urm? este stropit cu sperm? de vier sau secre?ia din vaginul unei scroafe оn c?lduri. Manechinul, dup? fiecare recoltare, se spal? cu ap? cald? ?i s?pun, se ?terge cu un prosop, apoi se dezinfecteaz? cu o solu?ie de 2% de cloramin? sau 3% de peroxid de hidrogen. Metoda manual? de recoltare a spermei Este o metod? simpl? ?i nu necesit? o aparatur? complicat?, permi?вnd ob?inerea de ejaculate de bun? calitate. Ea se efectueaz? tot pe manechin. Imediat dup? saltul ?i оmbr??i?area manechinului vierul execut? cвteva mi?c?ri de оncercare a intromisiunii. Оn acest moment operatorul fixeaz? extremitatea spiralat? a penisului cu mвna acoperit? cu o m?nu?? din cauciuc. Fixarea manual? a organului copulator des?vвr?e?te erec?ia, completa sa exteriorizare fiind facilitat? de trac?ionarea moderat? a penisului, care este dirijat anterolateral ?i ventral. Ejacularea la vier оncepe aproape imediat dup? contactul penisului cu mвna recoltatorului, dureaz? оn medie 4-6 minute, timp оn care vierul donator este lini?tit ?i оmbr??i?eaz? cu putere manechinul. Ejaculatul va fi recoltat оntr-un pahar colector la 38-40(C, avвndu-se grij? ca paharul s? fie acoperit cu un tifon, care re?ine partea gelatinoas? (secre?ia bulbo-uretral?). De asemenea, primele frac?iuni ale ejaculatului (frac?iunea prespermatic?, lipsit? de spermi ?i cu con?inut ridicat de microorganisme) se vor оnl?tura colectвnd numai, odat? cu apari?ia primelor jeturi «l?ptoase», sperma bogat? оn spermi. Recoltarea spermei de la berbec Recoltarea spermei de la berbec, оn mod obi?nuit, se execut? cu ajutorul vaginului artificial ?i numai оn cazuri excep?ionale, mai ales оn scop experimental, se realizeaz? prin electrocutare. Recoltarea spermei cu vaginul artificial Vaginul artificial pentru prelevarea spermei la berbeci are lungimea de 20 cm ?i diametrul de 5 cm. Pentru provocarea ejacul?rii este necesar? asigurarea unei temperaturi de 41-44(C ?i a unei presiuni de 40-60 mm coloan? de mercur; din punct de vedere concep?ional acest dispozitiv este identic cu cel utilizat la taurine. Recoltarea spermei la berbec se face оn camera de recoltare amenajat?, unde este adus? o oaie оn c?lduri sau un castrat, care trebuie conten?ionat оntr-un travaliu. Tehnicianul se a?eaz? оn partea dreapt? a berbecului, stвnd pe genunchiul drept, iar cu mвna dreapt? ?ine vaginul artificial apropiat de crupa animalului, sub un unghi de 35(. Оn acest timp mвna stвng? o ?ine pe furoul berbecului. Cвnd masculul face saltul pe femel? (castrat), operatorul dirijeaz? penisul spre lumenul vaginului artificial. La pu?in timp dup? ce penisul a fost introdus, berbecul efectueaz? brusc mi?c?rile caracteristice reflexului de ejaculare. Masa spermatic? este proiectat? оn paharul colector. Odat? cu coborвrea masculului de pe femel?, vaginul artificial se scoate de pe penis, se dirijeaz? cu paharul colector оn jos ?i se ?ine оn pozi?ie vertical? pentru ca sperma r?mas? pe pere?ii camerei s? se scurg? оn paharul colector. Dup? aceasta paharul colector se scoate ?i se transmite оn laborator. Recoltarea spermei prin electroejaculare La berbeci, electroejacularea prezint? unele deosebiri fa?? de tehnica descris? la taurine. Berbecii se fixeaz? оn decubit lateral drept, de obicei pe o scar?, ce se a?eaz? pe sol sau masa de lucru. Se face toaleta regiunii furoului cu o solu?ie de bicarbonat de sodiu, se extrage penisul din furou, ac?ionвnd asupra flexiunii sigmoidale, se fixeaz? cu o me?? steril?, ce se trece pe la baza glandului, astfel ca apendicele vermiform s? fie introdus оn recipientul colector. Dispozitivul bipolar anal, cu lungimea de 30 cm ?i diametrul de 2 cm se inser? оn rect pвn? оn dreptul regiunii lombare, circa 15 cm (se stabile?te contactul electric, dвndu-se excita?ii electrice оn serii de cвte 5 secunde la intervale de 10 secunde. Sperma este ejaculat? dup? 3-5 reprize, deoarece actul se produce f?r? erec?ie. Berbecii reac?ioneaz? mai promt la electroejaculare. Dispozitivul se conecteaz? la o surs? de curent electric continuu cu valori ale tensiunii de 2,5 ?i 8 vol?i. Examinarea ?i aprecierea spermei Pentru aprecierea fertilit??ii unui reproduc?tor, controlul calit??ii materialului seminal constituie un factor esen?ial. Fecunditatea unui mascul este оn func?ie de cantitatea ?i calitatea spermei. No?iunea de calitate a spermei se refer? la оnsu?irile macro- ?i microscopice ale ejaculatului, corelate cu fertilitatea spermilor. Importan?a controlului ?i evalu?rii ejaculatelor rezult? din: . necesitatea cunoa?terii calit??ii ejaculatelor оnainte de a se proceda la diluare, оn vederea excluderii celor necorespunz?toare; . necesitatea stabilirii gradului de dilu?ie optim, al fiec?rui ejaculat оn parte; . necesitatea verific?rii calit??ii spermei diluate atвt la diferite etape de prelucrare, cвt ?i оn urma conserv?rii; . necesitatea aprecierii calit??ii de reproduc?tori la masculii folosi?i la monta natural?. Pentru evaluarea cantit??ii ?i calit??ii spermei (ejaculatelor) se folosesc metodele de laborator, care pot fi: . macroscopice; . microscopice; . biochimice; . bacteriologice. Aprecierea definitiv? a fecundit??ii unui mascul reproduc?tor se va face оn urma ob?inerii rezultatului probei biologice, coroborat? cu capacitatea productiv? a descenden?ilor (testul dup? descendent?). Controlul spermei prin metode de laborator Indiferent de scopul оn care s-a realizat, dup? prelevare sperma este examinat? pentru evaluarea оnsu?irilor macroscopice ?i microscopice. Acest examen se efectueaz? imediat dup? recoltare, prin asigurarea tuturor cerin?elor pentru a men?ine sperma «in vitro» ?i a nu deteriora calitatea acesteia. Оn acest scop: . se va utiliza un echipament curat, f?r? urme de substan?e chimice (alcool, antiseptice de orice fel), agent lubrifiant, lichid prepu?ial, ap? sau urin?; . sticl?ria de laborator trebuie s? fie confec?ionat? din sticl? neutr?, curat?, sterilizat? ?i оnc?lzit? pвn? la temperatura fiziologic? (37- 38(C); . ejaculatul nu se va expune la lumina solar? direct? ?i se va evita varia?ia de temperatur? a ejaculatului care determin? ?ocarea termic? a spermilor. Examenul macroscopic Prin examen macroscopic se apreciaz? volumul ejaculatului, culoarea spermei, mirosul, densitatea ?i prezen?a valurilor spermatice. Volumul ejaculatului Volumul ejaculatului difer? оn func?ie de specie, iar оn cadrul speciei de la o ras? la alta ?i chiar la acela?i reproduc?tor, de la un ejaculat la altul. Deterinarea volumului ejaculatului se poate stabili оn paharul colector sau оn cilindrii grada?i. Оn condi?ii optime de recoltare, volumul ejaculatului se men?ine оn limite constante. Utilizarea unor metode de stimulare sexual?, cum ar fi prezen?a unei femele оn c?lduri, masarea transrectal? a anexelor aparatului genital al masculilor ?i altele, pot m?ri volumul ejaculatului ?i num?rul de spermi din sperm?. La masculii tineri volumul ejaculatului este mai redus, оn compara?ie cu cel al masculilor adul?i. Din contra, aplicarea unor tehnici de recoltare neadecvate, o frecven?? ridicat? a recolt?rilor, starea de boal?, inflama?ia unor anexe ale aparatului genital, precum ?i al?i factori, cum ar fi alimenta?ia, оntre?inerea ?i exploatarea nera?ional? pot provoca reducerea volumului materialului seminal (oligospermatismul) sau chiar sistarea complet? a ejacul?rii (aspermatismul). De?i оn practica оns?mвn??rilor artificiale s-au stabilit valori minime ale principalelor оnsu?iri ale spermei, mai jos de care ejaculatele nu se prelucreaz?, fecunditatea masculilor nu este afectat? de sc?derea volumului spermei, renun?area la prelucrarea lor este motivat? din punct de vedere economic. Culoarea spermei Culoarea spermei difer? pu?in de la o specie la alta, dar se afl? оn corela?ie strвns? cu concentra?ia de spermi: la taur ?i berbec este alb? sau asb-crem?; la vier este alb?-l?ptoas?, cu reflexe alb?strui; la arm?sar este albicioas?, u?or cenu?ie ?i opac?; la cвne sperma are un aspect apos ?i u?or tulbure, fiind semitransparent?. Abaterile de la aspectul ?i culoarea considerate normale se datoreaz?: - culoarea maronie apare оn orhite ?i se datoreaz? pigmen?ilor sanguini; - culoarea roz-ro?ietic? a spermei eviden?iaz? prezen?a оn ejaculat a sвngelui care extravazeaz? din tractusul genital, uretr? sau penis; - culoarea g?lbuie denot? c? sperma este amestecat? cu urin?; - flocoanele de puroi modific? culoarea spermei conferindu-i ejaculatului un aspect neomogen; ele provin din ampulele canalelor deferente sau glandele anexe ale aparatului genital; - infec?iile cu Pseudomonas spiralis modific? оn galben-verzui culoarea spermei. Оn toate aceste cazuri sperma nu poate fi folosit?. Mirosul spermei Este specific ?i se aseam?n? cu cel al mucilagiului de amidon. Оn cazul cвnd sperma prezint? alte mirosuri care nu corespund cu cel men?ionat, acest lucru indic? prezen?a unor procese inflamatoare la nivelul c?ilor genitale ?i, оn acest caz, se modific? ?i culoarea. Aprecierea valorilor spermatice La unele specii prin examen macroscopic, оn func?ie de densitatea ?i mobilitatea spermilor se poate constata prezen?a valurilor, de diferite intensit??i, provocate de mi?c?rile game?ilor. Acest lucru este vizibil оn sperma deas?, proasp?t recoltat?, la rumeg?toare, care prezint? particule fine оn continu? mi?care (mai ales la berbec), asem?n?toare cu ni?te valuri, care se agit? оn paharul colector sau оntr-o lam? exavat?. Sperma mijlocie ?i rar? nu prezint? valuri spermatice. Examenul microscopic al spermei Acest examen furnizeaz? date mai sigure despre calitatea ejaculatului ?i permite s? se aprecieze densitatea ?i concentra?ia spermei, mobilitatea spermilor, procentul de spermi viabili, teratologici sau imaturi etc. Aprecierea densit??ii spermei Densitatea spermilor оn sperm? difer? de la o specie la alta, iar оn cadrul speciei se constat? varia?ii оntre reproduc?tori ?i chiar la acela?i reproduc?tor оntre dou? ejaculate. Stabilirea densit??ii spermei const? оn aprecierea la microscop a distan?ei dintre doi spermi. Cu o pipet? steril? se ia o pic?tur? de sperm? ?i se pune pe o lam? degrest? оnc?lzit? sau pe o pl?cu?? оnc?lzitoare. Lama se acoper? cu o lamel?, avвnd grij? s? nu se formeze оntre ele bule de aer. Astfel preg?tite, se examineaz? cel pu?in ѕ cвmpuri microscopice. Оn func?ie de distan?ele dintre doi game?i, se deosebesc mai multe categorii de sperm?: Sperma dens? se noteaz? cu «D», cвmpul microscopic este plin cu spermi, distan?a dintre game?i este mai mic? decвt lungimea capului unui sperm. Se constat? o concentra?ie de peste 1 miliard de spermi la un mililitru. Sperma mijlocie (M), are o concentra?ie de 0,5-1 miliard de spermi pe ml, iar distan?a dintre doi spermi este egal? cu lungimea capului unui gamet. Sperma rarefiat? (R) corespunde unei concentra?ii mai mici de sub 0,5 miliarde spermi/ml; distan?a dintre doi spermi este mai mare decвt lungimea capului, ajungвnd pвn? la lungimea unui gamet. Sperma foarte rar? (oligospermie) (O) prezint? doar cв?iva spermi оn cвmpul microscopic. Azoospermie (A) denot? lipsa spermilor din sperm?. Оn mod normal, la taur, berbec ?i ?ap se оntвlne?te sperm? dens? ?i mijlocie, iar la vier ?i arm?sar – sperm? rar?. La vier se poate оntвlni sperm? mijlocie cвnd recoltarea spermei se оntrerupe оnainte de frac?iunea postspermatic?. La p?s?ri sperma este deas?. Determinarea concentra?iei spermei. Concentra?ia spermilor pe unitatea de m?sur?, de obicei miliarde pe milimetru, are mare importan?? оn procesul de prelucrare a materialului seminal. De num?rul de spermi din ejaculat ?i de mobilitatea lor depinde gradul de dilu?ie a spermei. Aprecierea concentra?iei spermilor dintr-un ejaculat se poate realiza prin metoda hemocitocolorimetric?, fotocolorimetric?, electronic? etc. Metoda hemocitometric? Se bazeaz? pe principiul similar cu cel de apreciere a elementelor figurate din sвnge, folosindu-se camerele de num?rat de tip Goreaev, Thoma, Burker etc. ?i pipetele Potain. Оn pipeta Potain se aspir? sperm? pвn? la diviziunea de 0,5 ?i se completeaz? cu o solu?ie de clorur? de sodiu 3%, pвn? la diviziunea 101 (pentru sperma de berbec ?i taur) sau 11 (pentru sperma de vier ?i arm?sar). Pipeta se men?ine оn pozi?ie vertical? pentru a se evita formarea bulelor de aer. Оn continuare se prind capetele pipetei оntre pulpa degetului mare ?i a celui mijlociu ?i se agit? bine con?inutul acesteia, pentru a se face omogenizarea lui cu ajutorul m?rgelelor (albe sau ro?ii) care se g?sesc оn ampula pipetei. Se elimin? 2-3 pic?turi de sperm? diluat? ?i apoi se depune o pic?tur? pe re?eaua camerei de num?rat Goreaev pe care, оn prealabil, s-a a?ezat o lamel?. Se procedeaz? оn continuare la num?rarea spermilor din 5 p?trate mari (respectiv 80 de p?tr??ele), luate оn diagonala re?elei. Concentra?ia de spermi оn sperm?/mm3 se calculeaz? dup? formula: [pic], оn care: N – num?rul de spermi num?ra?i оn 5 p?trate; I – оn?l?imea sau adвncimea camerei (1/10mm); S – suprafa?a unui p?tr??el (1/400 mm2); D – gradul de dilu?ie a spermei (1/200 pentru sperma de taur ?i berbec ?i 1/20 pentru sperma de vier ?i arm?sar); |
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
Рефераты бесплатно, реферат бесплатно, сочинения, курсовые работы, реферат, доклады, рефераты, рефераты скачать, рефераты на тему, курсовые, дипломы, научные работы и многое другое. |
||
При использовании материалов - ссылка на сайт обязательна. |