|
Современная генетикаgenetic. Calculele arat? c? fiecare individ este «posesorul» a circa 5-10 gene poten?ial d?un?toare. Din cauza tulbur?rilor genetice din 130 de concep?ii una se оntrerupe chiar оn primele zile, 25% se оntrerup la stadii mai оnaintate ale sarcinii, iar din 40 de nou-n?scu?i unul se na?te mort. Оn sfвr?it, conform calculelor existente, fiecare 5 nou-n?scu?i dintr-o sut? prezint? defecte genetice manifeste, legate de muta?iile unor gene sau ale unor cromozomi оntregi. Pвn? la ora actual? au fost descrise circa 1500 de boli оntвlnite la om ?i condi?ionate de anumite tulbur?ri оn func?ionarea genelor. De cвteva din ele am luat deja cuno?tin??. Dar exist? ?i a?a-numitele boli cromozomice, legate fie de modificarea num?rului, fie de modificarea structurii cromozomilor. Exist? aproximativ 500 de boli de acest fel. La b?rba?i se cunoa?te demult sindromul lui Clinefelter - o boal? caracterizat? prin faptul c? b?rba?ii afecta?i au o statur? оnalt?, testiculele nedezvoltate, sunt sterili, оn majoritatea cazurilor la ei constatвndu-se o dezvoltare a glandelor mamare, sunt anemici, cu ariera?ie mintal?. Vina o poart? un cromozom X, care este оn plus (indicele sexual- XX(). Frecven?a na?terilor cu aceast? boal? o constituie un caz la 400-500 de b?ie?i. La femei este cunoscut sindromul Turner. Din cariotipul acestor femei lipse?te un cromozom X (indicele sexual XO). Ele se caracterizeaz? prin statur? mic?, gвt scurt, оncetinirea maturiz?rii sexuale ?i a dezvolt?rii mintale. Frecven?a na?terilor cu acest sindrom este egal? cu un caz la 5000 de nou-n?scu?i de sex feminin. ?i la b?rba?i, ?i la femei se оntвlne?te sindromul lui Down. Оn celulele bolnavilor se con?ine un cromozom оn plus, situat оn perechea 21 de autozomi. Оn medie boala se оntвlne?te cu frecven?a de un caz la - 500-600 de nou-n?scu?i. Simptoamele ei sunt: statur? mic?, dimensiuni mici ale capului, gur? оntredeschis?, anomalii оn organele interne, оn special la inim?, ariera?ie mintal? puternic exprimat? ?. a. Оn anul 1960 medicii-geneticiieni au stabilit c? (trizomia dup? un cromozom din grupa D (trei omologi ,оn loc de doi оn perechile 13-15) determin? astfel de defecte ereditare ca «buza de iepure» la nou-n?scu?i ?i dehiscen?a palatului moale ?i a celui dur. Оn alte cazuri D-trizomia conduce la dezvoltarea anormal? a ochilor, ajungвnd pвn? acolo, оncвt copilul poate s? r?mвn? orb. ?i mai primejdioas? pentru organism este trizomia dup? unul din cromozomii din grupa E (perechile 16-18). 50% din copiii cu acest defect mor оn vвrst? de pвn? la dou? luni, alte 30% - pвn? la trei luni ?i doar 1- 2% tr?iesc pвn? la 10 ani. La aceast? boal? copiii au foarte slab dezvoltat maxilarul inferior. Gura copilului este mic?, uneori e atвt de mic? оncвt nou-n?scutul nu poate nici m?car s? apuce sвnul mamei. Оn continuare copilul prezint? o insuficient? dezvoltare a musculaturii. Оntr-o stare de dezvoltare incomplet? r?mвne ?i creierul-copilul ajunge la vвrsta de 10 ani ?i tot nu poate vorbi. Numeroase boli ereditare sunt legate nu numai de tulburarea num?rului, dar ?i a integrit??ii cromozomilor. Rezerva de muta?ii d?un?toare de gene ?i cromozomi, acumulate de popula?iile umane, se nume?te povara ereditar? a umanit??ii. Conform datelor statisticii medicale mondiale («Raportul Comitetului de exper?i al organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii (OMS) оn genetica uman?», Geneva, 1965), povara genetic? a popula?iilor contemporane se exprim? printr-o m?rime impun?toare: 7,5%. Aceasta оnseamn? c? din 5.5 miliarde de locuitori ai globului p?mвntesc peste 300 di milioane sufer? de boli ereditare (anomalii). Cifra poate deveni ?i mai mare, dac? se va ?ine cont de mortalitatea intrauterin?, care aproximativ оn 25% din cazuri depinde de anomaliile cromozomice prezente la f?t. 7.2 Eugenica ?i genetica Se na?te оntrebarea fireasc?: cum оi poate fi omenirii u?urat? povara genetic? ?i ce trebuie f?cut оi acest scop? Оnc? оn anul 1883 F. Galton a adresat оndemnul de a se crea o nou? ?tiin?? - eugenica - avвnd ca profil asigurarea unei eredit??i bune, adic? ameliorarea speciei umane. El vroia s? vad? viitoarele genera?ii s?n?toase fizic, prezentвnd оnalte calit??i sociale. Sarcina eugenicii Galton o vedea оn studierea sub control social a metodelor ?i mijloacelor cu care se va putea realiza оmbun?t??irea particularit??ilor ereditare ale genera?iilor viitoare. El a pus problema ac?iunii con?tiente a omului asupra оnsu?irilor viitoarelor genera?ii prin reglarea c?s?toriilor. Adep?ii lui Galton au emis оn continuare o serie de opinii, care sunt cunoscute sub numele de eugenic? negativ? ?i pozitiv?. P?rta?ii eugenicii negative considerau c? una din m?surile primordiale, care trebui luat?, o constituie desf??urarea unei munci largi de l?murire оn rвndul popula?iei pentru ca persoanele cu defecte genetice s? se ab?in? de a concepe. Tot odat?, оn vederea excluderii procre?rii de c?tre persoanele la care se presupun anumite defecte sub raport genetic, se proiecta sterilizarea b?rba?ilor prin una din metodele care nu influen?eaz? asupra vie?ii sexuale. Se preconiza de asemenea avorturi obligatorii оn cazurile cвnd constitu?ia genetic? a unuia dintre p?rin?i condi?ioneaz? formarea unui defect incurabil la copil. Adep?ii eugenicii pozitive presupuneau c? scopuri-le lor pot fi atinse prin realizarea unor m?suri cu caracter contrar. Una dintre cele mai importante m?suri de acest fel urma s? aib? drept obiectiv sporirea num?rului de na?teri оn familiile f?cвnd parte din clasele avute. Expresia cea mai complet? ideile eugenicii pozitive ?i-au aflat-o оn lucr?rile geneticiianului american G. Meller. El proiecta s? introduc? оn practic? fecundarea artificial? a femeilor, folosind оn acest scop sperma unor donatori special selecta?i. De eugenic? au fost strвnse legate diferite teorii rasiale. De acum оn anul 1870, оnainte chiar do proclamarea eugenicii, F. Galton afirma оn cartea sa «Geniul ereditar» superioritatea albilor fa?? de negri, englezii fiind, dup? opinia lui, sub raportul dezvolt?rii mintale cu dou? trepte mai sus decвt negrii. Recunoscвnd diferen?ele dintre rase, Galton considera c? reprezentntan?ii rasei superioare nu trebuie s? formeze c?s?torii cu reprezentan?i al unei rase inferioare, deoarece оn acest fel se produce o sc?dere a num?rului na?terilor de personalit??i eminente. Оn special оn ajunul celui de-al doilea r?zboi mondial teoriile rasiale erau оn vog?, ?i оn acest context Hitler a putut s? afirme c? rasa arian?, dup? convingerea sa, este rasa cea mai superioar? ?i de acea celelalte rase urmeaz? s? i se supun?. Оn acest fel principiile eugenicii, care ini?ial urmau s? serveasc? profilaxiei bolilor ereditare, ulterior au fost denaturate ?i folosite оn scopuri dintre cele mai odioase. Bazвndu-se pe faptul c? legile eredit??ii sunt aplicabile omului, teoreticienii burghezi au оnceput (s? le dea interpret?ri mecanice, ajungвnd pвn? la teza absurd? c?, chipurile, nu condi?iile sociale dintr-un stat sau altul оmpart oamenii оn boga?i ?i s?raci, оn diferite st?ri, ci capacit??ile lor care, dup? opinia lor, depind complet de genotip. Оn ??rile capitaliste fa?? de om au оnceput s? fie aplicate metode ale selec?iei utilizate оn zootehnie. Astfel, оn anul 1907 оn statul Indiana (SUA) a fost introdus? o lege conform c?reia idio?ii, debilii mintali, delincven?ii-recidivi?ti urmau s? fie supu?i unei steriliz?ri obligatorii. Pвn? оn anul 1914 asemenea lege a fost introdus? оn alte 12 state din SUA. Оn Danemarca, оn virtutea num?rului mic al popula?iei ?i datorit? faptului c? s-au p?strat c?r?i biserice?ti de sute de ani, s-a putut stabili c? unele forme de debilitate mintal? se transmit prin ereditate. Dat? fiind imposibilitatea realiz?rii ideii de a se face ca debilii mintali s? оn?eleag? s? nu procreeze, ?i оn Danemarca оn anul 1929 a fost introdus? legea cu privire la sterilizarea obligatorie. Mai tвrziu i-au urmat exemplul Finlanda, Norvegia, Suedia ?i Elve?ia. Vom remarca faptul c? legile avвnd ca scop reglementarea c?s?toriilor func?ionau cu mult оnainte de apari?ia eugenicii. Оn Rusia prima lege cu privire la aplicabilitatea selec?iei ?i la rasa uman? a fost adoptat? оn anul 1722 pe timpul domniei lui Petru 1. Legea se numea «Despre examinarea pro?tilor оn Senat». Pro?ti erau considera?i cei de la care nu se poate a?tepta la «mo?tenire bun? ?i la folos pentru stat». ?i de aceea persoanelor «...care nu erau buni nici pentru ?tiin??, nici pentru serviciu militar nu se potriveau, s? se оnsoare ?i s? se m?rite nu li se va permite...» Оn ??rile din Europa Occidental? era propagat? pe larg ideea c? la c?s?torie perechile conjugale trebuie s? оmbine frumuse?ea fizic? cu nivelul intelectual. Cunoscutul savant rus ?i sovietic, unul din оntemeietorii revistei de eugenic? оn Rusia, A. S. Serebrovschii scria оn leg?tur? cu aceasta: «Dac? un de?tept о?i va alege o nevast? de?teapt?, prostul r?mas se va оnsura cu proasta r?mas?; ?i mai e оnc? o оntrebare cine dintre ei va da o descenden?? mai numeroas?? C? o nevast? de?teapt? nu va na?te pe оntrecute cu una proast?, deoarece ea, fiind de?teapt?, nu va dori s? se transforme оntr-o ma?in? de n?scut copii». Оn acest fel opiniile despre faptul c? un so? eugenic trebuie s?-?i aleag? o so?ie eugenic?, din punctul de vedere al geneticiii, nu pot duce la nimic bun. Aceste metode genetice nu pot fi aplicate omului. 7.3 Consulta?iile medico-genetice Considera?ii etico-morale ne silesc s? respingem categoric atвt metodele sta?iilor de mont? de «оmbun?t??ire» a speciei umane, cвt ?i ideea lipsirii prin lege a persoanelor cu povar? ereditar? de dreptul de a avea copii. Chiar dac? ar fi s? se fac? abstrac?ie de moral?, din punct de vedere pur ?tiin?ific nu оntotdeauna se poate spune cu siguran?? care gene sunt «bune» ?i care «rele». Bolile ereditare ale omului sunt оnc? insuficient studiate, de aceea orice recomanda?ii privind оncheierea c?s?toriilor sunt nu numai anormale, dat fiind faptul c? orice opresiune оn sfera vie?ii personale ?i a c?s?toriei este inadmisibil?, dar pot ?i s? nu aib? efectul scontat. Se ?tie, doar, c? nu оntotdeauna la persoanele talentate ?i s?n?toase se na?te o descenden?? de aceea?i valoare cu p?rin?ii. Plus de aceasta, calculele demonstreaz? c? chiar dac?, оn pofida oric?ror principii ale moralei, s-ar reu?i introducerea unor c?s?torii impuse, rezultatele experien?ei s-ar manifesta abia peste cвteva secole. Oricum, bolile genetice continu? s? fie o realitate ?i ele trebuie comb?tute. De acest lucru se ocup? оn prezent genetica medical?. Spre deosebire de eugeni?ti, care visau la оnmul?irea intens? a num?rului de oameni talenta?i, genetica medical? se m?rgine?te la m?surile «eugenicii negative benevole». Sarcina ei const? оn studierea cвt mai profund? a bolilor genetice ?i elaborarea unor m?suri de profilaxie ?i tratament. Pe baza sistemului de ocrotire a s?n?t??ii, constituit оn ?ara noastr?, оn corespundere cu nivelul de dezvoltare a medicinii ?i gradul de preg?tire a medicilor оn domeniul geneticiii, s-a creat o re?ea de servicii de consulta?ii medico-genetice. Scopul consult?rilor medico-genetice оn sens general-popula?ional o constituie mic?orarea poverii eredit??ii patologice, iar scopul unui serviciu concret de consulta?ii o constituie acordarea de ajutor familiilor оn adoptarea unei hot?rвri juste оn problema оn cauz?. S. N. Davidenco este primul medic care оn anii 30 a efectuat оn practic? munc? de consultare medico-genetic?. El a remarcat pentru prima oar? varietatea bolilor ereditare existente, fapt de care urmeaz? s? se ?in? cont pentru a se putea just prognoza viitoarea genera?ie оn familiile cu povar? ereditar?. Serviciul de consulta?ii medico-genetice este o institu?ie de tip policlinic?. Func?iile ei principale sunt urm?toarele: 1) Stabilirea pronosticului s?n?t??ii pentru viitoarea genera?ie оn familiile оn care exist? sau оn care se presupune existen?a unor patologii ereditare; 2) Explicarea оntr-o form? accesibil? a m?rimii riscului ?i acordarea de ajutor p?rin?ilor оn luarea. de c?tre ace?tia a unei decizii; 3) Acordarea de ajutor medicului оn diagnosticarea boli ereditare, dac? pentru aceasta sunt necesare metode genetice speciale de cercetare; 4) Propagarea cuno?tin?elor medico-genetice оn rвndul medicilor ?i ale p?turilor largi ale popula?iei. Este foarte important de a face ca o familie sau alta s? оn?eleag? sensul consult?rii genetice, de a i se oferi familiei date sfaturile necesare оn luarea unei anumite decizii. Оn esen??, aceasta e principala sarcin? a medicului geneticiian, dar ob?inerea ca acest sfat s? fie urmat este din sfera competen?ei serviciului de consulta?ii medico-genetice. Deciziile urmeaz? s? le ia p?rin?ii оn?i?i. Adesea recomandarea medicului-geneticiian este necesar? la adoptarea hot?rвrii de c?s?torie. Faptul se refer? la cazurile оn care unul din viitorii so?i fie c? are el оnsu?i o afec?iune ereditar?, fie c? o are cineva dintre rudele lui. Pentru a se putea 'face o constatare medico-genetic?, este important s? se stabileasc? diagnosticul precis al bolii. La aceasta contribuie examinarea minu?ioas? a arborelui genealogic ?i a rudelor bolnavului. Sarcina primordial? a medicului geneticiian o constituie stabilirea faptului dac? afec?iunea are un caracter ereditar sau nu. Dac? ea se dovede?te a fi ereditar?, pentru a se putea aprecia just probabilitatea apari?iei оn aceast? c?s?torie a bolilor ereditare, medicul are nevoie de o imagine exact? a tipului de mo?tenire a afec?iunii date. Astfel, оn cazul unei afec?iuni mo?tenite dup? dominant?, оn medie jum?tate din copiii unui membru bolnav al familiei vor fi ?i ei afecta?i de aceast? boal?. Оn schimb, membrii s?n?to?i ai acestei familii nu au de ce s? se team?, deoarece gena dominant? care condi?ioneaz? boala are o manifestare de o sut? de procente. Altfel stau lucrurile оn cazul consult?rii genetice a membrilor unei familii оn care s-au constatat cazuri de boli mo?tenite recesiv. Gena recesiv? mutant? poate оn cursul unei perioade lungi de timp, r?mвnвnd оn stare heterozigotic? latent?, s? se transmit? de la o genera?ie la alta, f?r? s? condi?ioneze dezvoltarea bolii. O asemenea stare dureaz? pвn? nu se c?s?toresc doi purt?tori heterozigotici ai unei ?i aceleia?i gene recesive. Cвnd o asemenea c?s?torie se оncheie, pвn? la 25% din copiii proveni?i din ea mo?tenesc gena recesiv? de la ambii p?rin?i, оn urma c?rui fapt ?i are loc dezvoltarea unei afec?iuni recesive grave. O alt? situa?ie: boala recesiv? s-a manifestat ?i p?rin?ii se adreseaz? medicului-geneticiian pentru a afla probabilitatea na?terii la ei a unui al doilea copil bolnav. Dup? examinare medicul le poate spune c? pentru fiecare din urm?torii lor copii primejdia оmboln?virii reprezint? 25%. Pe 50% din copiii lor оi amenin?? primejdia de a fi purt?tori heterozigotici ai genei recesive, ei fiind aparent s?n?to?i, ?i numai 25% din copii vor fi absolut s?n?to?i ?i nu vor avea оn genotip nici o gen? recesiv?. Оn mod cu totul firesc, soarta viitorilor copii оi nelini?te?te nu numai pe p?rin?i, ci ?i pe rudele lor de sвnge. Membrii unei familii оn care s-a produs deja dezvoltarea unei boli recesive pot s? fi mo?tenit gena recesiv? de la un str?mo? comun cu al bolnavului ?i s? fie purt?tori laten?i ai genei mutante. Probabilitatea unei astfel de st?ri de purt?tor de gene recesive poate fi calculat?, ea depinzвnd de gradul de rudenie. Aceast? probabilitate este cea mai mare pentru fra?ii ?i surorile bolnavului оnsu?i (66,6%), pentru fra?ii ?i surorile p?rin?ilor bolnavului (50%) ?i pentru copiii lor (25%). De aceea trebuie evitate cu orice pre? c?s?toriile unor rude din familiile оn care s-a manifestat deja o boal? recesiv?, deoarece este foarte mare primejdia оmboln?virii copiilor n?scu?i din aceste c?s?torii. Se cuvine s? amintim ?i despre un astfel de caz posibil, cum este c?s?toria unui bolnav de o afec?iune ereditar? оnl?n?uit? cu sexul (de exemplu, hemofilie) sau a uneia din rudele acestuia. Оntr-o asemenea variant? gradul riscului оmboln?virii de aceea?i afec?iune a viitorilor copii poate fi diferit оn diferite situa?ii, ?i anume: fiii bolnavului vor fi s?n?to?i, iar toate fiicele lui vor mo?teni o gen? mutant?, оn urma c?rui fapt jum?tate din fiii acestora (nepo?ii bolnavilor) vor fi afecta?i de boala ereditar?, iar jum?tate din fiice (nepoatele bolnavului) vor deveni, la rвndul lor, purt?toare ale unei gene mutante. B?rbatul s?n?tos, care este rud? cu bolnavul, poate conta c? va avea o descenden?? s?n?toas?. Anume gradul de primejdie al afect?rii viitorilor copii de o boal? ereditar? оn cutare sau cutare tip de c?s?torie ?i reprezint? obiectul explica?iilor medicului-geneticiian, adresate persoanelor care оi solicit? consulta?ii. Dac? persoanele a c?ror c?s?torie prezint? un risc ridicat оn ce prive?te na?terea unor copii afecta?i de vre-o boal? ereditar?, se c?s?toresc, totu?i, copilul care li se va na?te va fi examinat f?r? оntвrziere de un medic-geneticiian. Оn cazul descoperirii semnelor de оmboln?vire lui i se va prescrie tratamentul corespunz?tor. Dar pot fi lecuite oare bolile de acest tip? - ve?i оntreba. Doar pe parcursul mai multor ani a dominat opinia cu privire la caracterul fatal al bolilor ereditare, la imposibilitatea combaterii lor. Din fericire, оi putem dezam?gi pe sceptici ?i pesimi?ti, deoarece lucrurile nu stau a?a cum ?i le-au оnchipuit. Este necesar numai s? se studieze profund cauzele fiec?reia dintre bolile ereditare ?i atunci aceste boli vor ceda tot a?a cum au cedat la timpul lor ciuma, holera, variola, apoi malaria, tuberculoza ?i alte boli infec?ioase. Оn timpul apropiat cele mai reale ?i mai realizabile mijloace de combatere a bolilor ereditare vor fi legate nu de оncerc?rile de a ac?iona nemijlocit asupra aparatului genetic, adic? asupra cromozomilor ?i genelor (este o perspectiv? mai оndep?rtat?), ci de «atacul» din alt flanc. Este vorba de posibilit??ile schimb?rii radicale a condi?iilor de mediu оn a?a fel, оncвt manifestarea unei eredit??i patologice s? fie imposibil?. Aceasta este, de exemplu, calea de tratare a alcaptonuriei - o anomalie ereditar? grav? legat? de metabolism. Persoanele cu un metabolism normal au fermen?i care transform? substan?a alcapton formata оn organism ini?ial оn acid acetilacetic, apoi are loc transformarea acestuia оn bioxid de carbon ?i ap?. La persoanele bolnave acest proces de transform?ri este tulburat. Din cauza lipsei fermen?ilor (este deteriorat? gena care оi sintetizeaz?), alcaptonul nu se descompune оn organism, ci este eliminat cu urina. La o vвrst? timpurie boala se reflect? pu?in asupra st?rii de s?n?tate a copilului, dar mai tвrziu, dac? nu se iau m?surile corespunz?toare, ea duce la debilitate mintal?. De altfel, diagnosticarea bolii este foarte simpl?: оn scutecul copilului se pune o bucat? de hвrtie оmbibat? cu un reactiv special. A?a cum general cunoscuta foi?? de turnesol devine ro?ie dac? se va picura pe ea acid, tot a?a ?i hвrtia destinat? determin?rii alcaptonuriei о?i schimb? culoarea, venind оn contact cu urina copilului. Оn ce prive?te tratarea propriu-zis? a bolii, ea const? оn faptul c? copilului bolnav se оnceteaz? de a i se mai da sвn ?i el este trecut la un regim de diet? special, pe care va trebui s?-l urmeze ?i ulterior. Restric?ia, dup? cum vedem, nu este prea оmpov?r?toare. Оn schimb, ea оl scute?te complet pe om de consecin?ele tragice ale bolii. Оn acela?i fel excluderea timpurie a laptelui din ra?ia copiilor suferinzi de galactozemie, scoaterea fenilalaninei din alimenta?ia bolnavilor de fenilchetonurie ?. a. m. d. asigur? persoanelor afectate de aceste boli o dezvoltare identic? cu cea a persoanelor s?n?toase. Bineоn?eles, оn asemenea cazuri prezint? o mare importan?? punerea la timp a diagnosticului. Cu cвt el este pus mai devreme, cu cвt mai repede va оncepe tratamentul, cu atвt mai mult folos va aduce bolnavului. Оn cazurile cвnd defectul ereditar al organismului este datorat insuficien?ei unei substan?e biologic active oarecare, atunci se poate proceda la introducerea din afar? a compusului lips?. Astfel, prin introducerea unei proteine speciale, care contribuie la sporirea coagulabilit??ii sвngelui, este tratat? una din formele de tendin?? la hemoragii (hemofilia A). O boal? destul de r?spвndit? este diabetul zaharat, determinat? ?i ea оn mare m?sur? de factori ereditari. Cвteva decenii оn urm? aceast? boal? ducea inevitabil la moarte rapid?. Savan?ii au stabilit c? dezvoltarea diabetului zaharat este condi?ionat? de insuficien?a оn organism a hormonului numit insulin?. Folosirea insulinei оn tratarea diabetului zaharat nu numai c? a salvat via?a a sute de mii de bolnavi, dar i-a ?i f?cut pe deplin ap?i de munc?. Cel mai greu se trateaz? bolile cromozomice. ?i оntr-adev?r, s-ar p?rea c? ce poate s? fac? medicul pentru un bolnav оn organismul c?ruia fiecare celul? con?ine o garnitur? cromozomal? defect?? Dar ?i оn aceast? situa?ie s-a dovedit a fi posibil? acordarea de ajutor. A fost deja acumulat? o anumit? experien?? оn tratarea bolnavilor cu anomalii ale cromozomilor sexuali. De exemplu, aplicarea priceput? a terapiei hormonale la femeile care au un singur cromozom X(X0) apropie оn mare m?sur? aspectul exterior al acestor femei de cel al femeilor normale. Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 |
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
Рефераты бесплатно, реферат бесплатно, сочинения, курсовые работы, реферат, доклады, рефераты, рефераты скачать, рефераты на тему, курсовые, дипломы, научные работы и многое другое. |
||
При использовании материалов - ссылка на сайт обязательна. |