|
Современная генетикаzile оn locul t?ieturii (r?nii) va apare o suprapunere amorf? de ?esut, a c?rei celule se vor dezvolta apoi оn retorte sau epruvete, ca o mas? ne organizat? ce cre?te repede. Оn cursul acestui proces se produce a?a-zisa dediferen?iere a celulelor, revenirea lor la starea ini?ial?, nespecializat?, dup? care este u?or s? le comut?m pentru efectuarea altor func?ii. Un fragment din acest ?esut poate fi separat oricвnd ?i mutat оntr-un mediu nutritiv proasp?t. Astfel via?a plantei va continua la infinit. Оn multe laboratoare din lume exist? culturi de celule, care tr?iesc mai bine de 30 de ani. Conform modului de nutri?ie, aceast? cultur? de celule nu seam?n?, оns?, cu o plant? оntreag?, care poate s? se asigure singur? cu substan?e organice, formвndu-le оn procesul fotosintezei. Atunci cвnd pentru ele se creeaz? medii nutritive speciale, trebuie s? se ?in? cont nu numai de componen?ii pe care planta оi absoarbe cu r?d?cinile din sol, dar ?i de componen?ii sintetiza?i de frunze, adic? de glucide. Celulele sunt capabile s? ve?uiasc? ?i s? se divizeze numai dac? mediul nutritiv con?ine toate mineralele, glucidele ?i substan?ele stimulatoare (vitaminele ?i hormonii) necesare. Оn prezent a fost acumulat? o experien?? bogat? de cre?tere a ?esuturilor diferitelor plante: tutunului, bradului, tomatelor, l?mоiului, gen?enului ?. a. m. d. Ob?inerea produselor de valoare de origine vegetal? din biomasa celulelor cultivate se bazeaz? pe capacitatea acestor celule de a sintetiza acelea?i substan?e secundare, pentru care sunt cultivate aceste plante sau culese оn natur?. Prezint? interes оn primul rвnd substan?ele folosite оn industria alimentar?, medical? ?i parfumerie. Activitatea fiziologic? a acestor culturi este foarte оnalt? ?i permite elaborarea de tehnologii rentabile. Оn prezent este rentabil? cultivarea, bun?oar?, a celulelor de gen?en, care con?in panaxozizii proprii vestitei «r?d?cini a vie?ii». Au fost create оntreprinderi la care оn vase speciale sunt cultivate celule de plante, ale c?ror rezerve оn lume sunt limitate sau se epuizeaz?. Din ele fac parte оn primul rвnd rauvolfiea, dioscoreia, gen?enul, eleuterococul ?. a. Rauvolfia este singura surs? a preparatului medicamentos de valoare rezerpina; dioscoreia sintetizeaz? compu?ii steroizi necesari pentru producerea cortizonei ?i a celorlalte preparate hormonale. Planta rauvolfia, mai alee r?d?cinile ei, con?in o mare cantitate de diferi?i alcaloizi din care cea mai mare r?spвndire o au rezerpina ?i aimalina, necesare pentru tratamentul bolii hipertonice — ele scad tensiunea arterial?. Rauvolfia este o plant? tropical?. Din cultura celulelor ei, оns?, ace?ti alcaloizi se ob?in la noi оn ?ar?. Este interesant c? celulele cultivate con?in mai bine de dou? ori mai mult? aimolin? decвt celulele plantelor оntregi, ?i aceast? substan?? poate fi ob?inut? pe parcursul оntregului an. C?ci pentru cre?terea celulelor «оn eprubet?» nu e nevoie de un sol potrivit, nici de o clim? favorabil?. ?tim to?i care e valoarea gen?enului. R?d?cinile lui con?in multe substan?e t?m?duitoare. Esen?ele de gen?en sunt folosite оn cazurile de sc?dere a tensiunii arteriale, de oboseal?, de surmenare, la tratamentul unor boli nervoase. Preparatele din r?d?cin? sunt folosite larg ?i оn parfumerie. La fel de bine se ?tie, оns?, c? gen?enul s?lbatic cre?te foarte оncet — оntr-un an spore?te cu 1 gram. Оn eprubet? celulele lui formeaz? repede o mas? biolojic? mare: оn 21 de zile — aproape 100 de grame la un litru de mediu nutritiv. Aceste celule sintetizeaz? aceea?i panaxozizi ca ?i planta. Оn laboratoarele fabricilor din industria microbiologic? s-a оnceput deja producerea artificial? a gen?enului. ?i primele «livr?ri industriale» оi bucur? pe savan?i. Academicianul C. A. Ovcinicov indic? c?, datorit? eforturilor enorme depuse de «vвn?torii de gen?en», industria medical? produce anual 250—300 kg de extract al r?d?cinii-minune, pe cвnd оntreprinderile specializate de acum оn primul an de produc?ie industrial? au fabricat aproape 5 tone de acest extract. Experimentele biologice arat? c? nu exist? nici o deosebire оntre efectele ob?inute de la preparatele din r?d?cina gen?enului ?i cele ob?inute din masa lui celular?. La ordinea zilei se afl? metodele de cultivare оn condi?ii industriale a biomasei celulare de eleuterococ, care dup? complexul de substan?e cu activitate biologic? se deosebe?te prea pu?in de gen?en. Pe baza extractului de eleuterococ a fost creat? b?utura «Bodrosti». Esen?a lui se vinde la farmacii ca tonifiant adaptogen ?i stimulator al muncii intelectuale. O alt? cale de dezvoltare a biotehnologiei celulare este crearea prin metode genetice a liniilor celulare sau a clonilor supraproduc?tori de substan?e valoroase. Se pune sarcina de a ob?ine mutan?i biochimici supraproductivi la nivelul celular, care s? nu copie cele ce se produc оn plant?. Probabil c? nu numai mutogeneza ?i selec?ia plantelor de mare randament, dar ?i hibridizarea celulelor din diferite plante are perspective frumoase ?i promite оn viitor crearea unor cloni supraproductivi prin metodele ingineriei celulare. Avantajul esen?ial pe care оl prezint? ob?inerea produselor de valoare prin intermediul culturilor celulare const? оn faptul c? recoltele nu sunt limitate de timp, sezon ?i clim?. Culturile celulare au fost оnc? pu?in studiate ca produc?tori ai substan?elor obi?nuite cu activitate fiziologic? ?i ca analogii ale lor, care pot avea o activitate mai оnalt?. ?i оnc? un detaliu: celulele cultivate sunt, de fapt, o materie prim? nou?, care trebuie studiat? pentru a se eviden?ia compu?i activi neobi?nui?i, care n-au fost descoperi?i оnc? оn natur?. Primele оncerc?ri de separare au condus la descoperirea substan?elor cu activitate antivirotic? anticancerigen?, fitoncid?. Sper?m c? cercet?rile acestea se vor solda cu succes. Una dintre variantele de utilizare a culturilor celulare pentru ob?inerea pe cale industrial? a produselor de valoare este folosirea lor pentru transformarea biologic? a precursorului neactiv оntr-un produs activ. Precum vedem, industria celulelor vegetale se afl? la оnceput de cale. De ea ?in, оns?, multe orient?ri de perspectiv? оn domeniul cercet?rilor ?i, nu оncape оndoial?, c? are un mare viitor. 12.3 Hibridarea celulelor somatice ?i ob?inerea hibrizilor asexua?i Hibridizarea este un fenomen foarte r?spвndit оn natur?. To?i indivizii de aceea?i specie se оncruci?eaz? liber оntre ei ?i dau o descenden?? fecund?. Deaceea putem alege pentru оncruci?are reprezentan?i ai diferitelor linii, care se deosebesc dup? anumite caractere de valoare, pentru a-i оmbina оn descenden?a hibrid?. Aceast? оncruci?are оntre diferitele linii de plante ale aceleia?i specii poart? numele de hibridizare intraspecific?. Ea se produce mereu оn natur?. Mult mai rar se оncruci?eaz? plantele ce apar?in la diferite specii ?i cu atвt mai pu?in la diferite genuri, iar dac? aceasta se оntвmpl? , ace?ti hibrizi оndep?rta?i sunt sterili. Totodat?, hibridizarea оndep?rtat? este unica metoda eficace prin intermediul c?reia se realizeaz? cu succes «ingineria selec?ionar?» a plantelor. Perspective deosebit de largi se deschid оn fa?a hibridiz?rii оndep?rtate la оncruci?area plantelor culturi cu cele s?lbatice, cвnd selec?ionatorul realizeaz? transmiterea programat? a unor caractere valoroase din punct de vedere genetic ale speciilor s?lbatice ?i cultivate unui nou hibrid. Dac? la o hibridizare obi?nuit? оn limitele unei specii nu apare nimic nou оn principiu, la hibridizarea оndep?rtat? se formeaz? plante cu totul noi, nemaiv?zute, pe care le putem numi, pe bun? dreptate, specii noi. Formele ob?inute pe aceast? cale reunesc propriet??ile a dou? specii ?i genuri sau chiar a mai multora ?i prezint? un fond de acumul?ri a materialului genetic, cu ajutorul c?ruia se poate «construi» оn continuare, crea noi specii, variet??i ?i soiuri. Precum se ?tie, оn celulele sexuale ale plantelor ?i animalelor se afl? o garnitur? unic? (haploid?) de cromozomi. La diferitele specii num?rul de cromozomi este diferit, dar el este constant la fiecare specie. De exemplu, celulele sexuale ale grвului moale con?in 21 de cromozomi, ale grвului tare — 14, ale sec?rii —7 ?. a. m. d. Fiecare cromozom este purt?torul unei anumite garnituri de gene. Prin contopirea celulei paterne cu cea matern? care poart? cвte o garnitur? de cromozomi se formeaz? zigotul cu o garnitur? dubl?. O garnitur? dubl? cap?t? ?i fiecare celul? a germenului ?i a organismului matur. Savan?ii au оnv??at s? manipuleze dup? dorin?a lor cromozomii, s? m?reasc? sau s? reduc? garniturile de cromozomi ale celulelor. Оn procesul experiment?rii ei pot s? m?reasc? de dou? sau de trei ori num?rul de garnituri cromozomice ale unei specii (acest fenomen a fost denumit autopoliploidie); s? reuneasc? оntr-o celul? garniturile cromozomice ale diferitelor specii (alopoliploidia); s? ob?in? organisme cu un num?r ordinar de cromozomi (haploidia), precum ?i s? substitue o anumit? pereche de cromozomi cu alta, s? insereze cromozomi suplimentari sau fragmentele lor aparte, luate din alt soi ?i chiar din alt? specie. Aceste metode de manipulare a materialului genetic au fost numite inginerie cromozomic?. Ele sunt utilizate tot mai pe larg оn practica selec?iei plantelor. Nu оncape оndoial? c? importan?a ingineriei cromozomice va cre?te tot mai mult pe m?sura perfec?ion?rii metodelor ei. Se cunosc experien?ele savantului G. D. Carpecenco, care a ob?inut pe aceste c?i un hibrid fertil din diferite specii: varz? ?i ridiche — rafanobrasica. Оns?, din p?cate, acest hibrid intergenic n-a prezentat interes practic. Iat? un alt exemplu: se ?tie c? dintre toate culturile cerealiere secara este cea mai rezistent? la frig ?i cea mai nepreten?ioas? fa?? de sol. Spicul ei este mai productiv, decвt cel al grвului. Selec?ionatorii ?i-au pus drept scop s? оncruci?eze grвul cu secara ?i s? ob?in? o cultur? cerealier? absolut nou?. Se prevedea unirea оntr-o singur? plant? hibrid? a celor mai bune caractere ale grвului ?i ale sec?rii. Acest hibrid intergenic (el a fost numit triticale — de la оmbinarea cuvintelor latine triticum— grвu ?i secale — secar?) se ob?ine prin оncruci?area grвului cu secara, dublвndu-le оn continuare garnitura de cromozomi la hibrid, tratвnd celulele lui cu alcaloidul colhicina. Astfel cromozomii de grвu ?i secar? devin dubli ?i restabilesc fertilitatea triticalei. Triticale este primul gen de plant? ob?inut оn mod artificial, avвnd o mare valoare practic?. Оn diferite ??ri s-au ob?inut de acum multe varia?ii ale acestor plante. Cele mai frumoase rezultate оn acest domeniu le-au ob?inut V. Pisarev, A. ?ulвndin ?i N. ?i?in оmpreun? cu colegii lor. Deosebit de valoros s-a dovedit a fi triticale cu 42 de cromozomi (dintre care 28 de grвu ?i 14 de secar?). Оn ce const? valoarea triticalei? Cele mai bune soiuri ale acestei culturi de peste hotare dau tot atвtea gr?un?e ca ?i grвul de toamn? moale, dar ele se deosebesc printr-un con?inut sporit de protein?, prin оnalte propriet??i de panifica?ie a f?inii. Afar? de aceasta, triticale este mai rezistent? la boli decвt grвul. Gr?un?ele ei con?in mai mult aminoacid indispensabil — lizin?, cu toate c? aceast? cultur? оnc? nu ocup? terenuri mari, mul?i savan?i consider? c? anume triticalele sunt pвinea viitorului. Se presupune c? recolta celor mai bune din formele ei va fi оn mediu de 70—80 centale la hectar. Academicianul N. V. ?i?in a emis o alt? idee neobi?nuit?: de a оncruci?a grвul cu du?manul lui оnr?it — cu pirul. De ce oare savantul a ales din atвtea plante tocmai buruiana a c?rei numire оn traducere din latin? e «pojarul cвmpurilor». Acest gramineu s?lbatic posed? multe propriet??i de valoare, pe care n-ar strica s? le aib? grвul. El suport? minunat gerul de 50—55 de grade, nu sufer? de boli, iar gr?un?ele-i con?in 28—30 procente de protein?, de dou? ori mai mult decвt cele mai bune soiuri de grвu. Ob?inerea hibrizilor de grвu-pir (HGP) nu numai c? este un lucru complicat, dar mai necesit? ?i un volum mare de munc?. Primul mare obstacol este, precum оn cazul cu triticale, sterilitatea hibrizilor. Se cer multe bra?e de munc?, de aceea vara la cultivarea lor particip? ?i ?colarii. Ei separ? staminele de grвu, apoi izoleaz? spicul, iar peste dou?-trei zile pun pe stigmatul grвului polenul de pir. Toamna apar ni?te semin?e pl?pвnde, mici, care nu seam?n? nici cu grвul, nici cu pirul. Anul urm?tor ele se seam?n? ?i cresc plante noi. Sunt sterile, оn anterele lor aproape nu se formeaz? polen. Florile hibridului trebuie deja poleniza-te cu polenul grвului. Pentru a ob?ine un gr?unte e nevoie s? se polenizeze 400 de flori. Hibrizii de genera?ia a doua se autopolenizeaz?, iar spicul seam?n? ba cu cel al pirului, ba cu cel al grвului sau e ceva оntre grвu ?i pir. Hibrizii de genera?ia a treia au multe spice de tipul grвului, dea- ceea оn continuare se selecteaz? numai plantele necesare. Pe baza hibrizilor de grвu-pir au fost create multe soiuri de perspectiv? de grвu de toamn?. Unul dintre acestea este Odin?ovscaia-75. El cre?te bine pe solurile podzolice, este atacat de dou? ori mai pu?in de bolile criptogamice ?i d? o recolt? de aproape 70 centale la hectar. Odin?ovscaia- 75 a fost ob?inut? prin оncruci?area hibridului PPG-186 cu Bezostaia-4 ?i Mironovscaia-808. Ea a mo?tenit de la «p?rin?ii» s?i tot ce aveau ace?tia mai bun. Odin?ovscaia se coace repede, are spice ?i boabe mari. Are ?i propriet??i de panifica?ie minunate. Odin?ovscaea are protein? cu un procent mai mult decвt celelalte soiuri de grвu. Numai cu un procent. Pare pu?in. De fapt, оns?, aceast? cifr? minuscul? d? un surplus de 5—6 centale de gr?un?e la hectar. Sub conducerea direct? a lui N. V. ?i?in au fost create ?i prezint? o deosebit? importan?? pentru teorie ?i practic? hibrizii ob?inu?i din trei genuri de plante: grвu, pir ?i secar?. Aceast? оmbinare intensific? caracterul multianual al soiurilor de grвu multianual din contul sec?rii multianuale. Celulele somatice ale acestor hibrizi «tripli» con?in cвte 35 de cromozomi: 7 — de secar? de la hibridul multianual de secar?, 7 — de pir de la pirul multianual ?i 21 — de grвu de la grвul multianual, Aceste plante sunt puternice, formeaz? cвte 30—37 de spice pe o tulpin?, tipul lor de dezvoltare este multianual, sunt foarte rezistente la bolile bacteriale ?i criptogame, dar sunt sterile — nu formeaz? boabe. Dup? ce au fost tratate cu colhicin? s-au ob?inut plante cu 70 de cromozomi ?i cu flori fertile. Se efectueaz? lucr?ri interesante de оncruci?are оndep?rtat? a grвului cu graminee s?lbatice (cu elimus), pentru a ridica brusc productivitatea formelor hibride. Dup? оncruci??ri complicate ?i оn multe etape ale elimusului moale cu grвul tare ?i grвul moale au fost ob?inu?i hibrizi cu 42 de cromozomi, care formeaz? semin?e dup? autopolenizare. Aceste forme de var? ale plantelor au un spic puternic, care dep??e?te uneori 18 cm оn lungime. El este capabil s? sus?in? 120 ?i chiar mai multe boabe mari, ro?ii, sticloase. Bobul are un procent foarte mare de protein? — 21—24% оn compara?ie cu 12—15% la soiurile obi?nuite de grвu, iar gluten brut оn f?in? — aproape 50—55%. Din aceast? f?in? se coace pвine de calitate оnalt?, asem?n?toare cu cea coapt? din f?in? de grвu. Putem afirma c? datorit? metodelor de hibridizare interspecific? a fost creat? оnc? o cultur? nou?, care оn viitorul apropiat va ocupa un loc destoinic printre principalele culturi cerealiere. Precum se vede, posibilit??ile ingineriei de selec?ie, de reconstruire a plantelor agricole pe baza hibridiz?rii оndep?rtate sunt cu adev?rat nelimitate. O direc?ie foarte interesant? ?i de perspectiv? a cercet?rilor оn acest domeniu este transmiterea de la plantele s?lbatice a unor cromozomi aparte sau a fragmentelor lor plantelor cultivate. Savantul american E. Sirs a transferat оnc? оn anul 1956 cu ajutorul razelor rentghen un fragment de cromozom al gramineului s?lbatic eghilops оn cromozomul grвului, asigurвnd astfel grвului gradul de rezisten?? fa?? de rugina neagr? a frunzelor proprii plantei s?lbatice. Оn ultimul timp la «construirea» plantelor o importan?? tot mai mare o au cercet?rile cu protopla?ti izola?i. Оn acest domeniu savan?ii din fosta URSS au ocupat cele mai avansate pozi?ii оn lume. Aceste metode au fost studiate fundamental ?i perfec?ionate de un grup de savan?i de la Institutul de fiziologie a plantelor al A? al fostei URSS, condus de R. Butenco. Protopla?tii pot fi ob?inu?i din orice organ al plantei, dar оn majoritatea cazurilor ei sunt separa?i din frunzele verzi. La оnceput frunzele sunt supuse steriliz?rii, apoi sunt tratate cu fermen?i speciali (celulaza, pectinaza ?. a.) care dizolv? anvelopa groas? :a celulelor, dup? care con?inutul lor viu r?mвne оnv?luit оntr-o membran? sub?ire plazmatic?. Sunt celulele «goale» sau protopla?tii. Dup? izolare protopla?tii sunt transfera?i оntr-un mediu solid — оn geloz?, unde peste cвteva ore оncepe s? se formeze peretele celulei. Prima diviziune a celulelor noi оncepe, de obicei, peste 3—5 zile, a doua — peste o s?pt?mвn?, iar peste оnc? o s?pt?mвn? se formeaz? aglomera?ii de celule, apoi apare ?i callusul. Pentru ca planta s? regenereze, celulele de callus se tranefer? оntr-un mediu cultural special, care contribuie la diferen?ierea organelor. Оn ultimii ani, din protopla?tii izola?i au fost ob?inute plante de tutun, morcov, grвu, maz?re, vi??-de-vie ?. a. Pentru regenerarea unei plante оntregi de tutun din protopla?ti e nevoie de 7—10 s?pt?mвni. Cultivarea protopla?tilor prezint? un mare interes pentru ingineria genetic?. Оn primul rвnd, pentru c? cu ajutorul lor se pot оnmul?i repede exemplare оntregi de plant?, deoarece din fiecare celul? se poate ob?ine un оntreg organism. Dac? dintr-un gram de frunze verzi se pot separa aproximativ dou? milioane de protopla?ti, se creaz? posibilit??i nelimitate pentru clonarea plantelor, fapt ce are o mare importan?? economic?. Оntreaga descenden?? ob?inut? din protopla?tii unei singure plante este identic? din punct de vedere genetic, de aceea aceast? metod? de оnmul?ire face posibil? men?inerea pentru un timp nelimitat a propriet??ilor de valoare ale plantelor cultivate, ceea ce nu se poate ob?ine prin оnmul?irea sexuat? obi?nuit?. Оn rвndul al doilea, ?i aceasta prezint? cea mai mare importan??, cu ajutorul protopla?tilor se pot ob?ine a?a-zi?ii hibrizi asexuali sau somatici ai diferitelor forme de plante, care nu pot fi crea?i prin nici o alt? metod?. Schema general? a hibridiz?rii celulelor somatice ?i de ob?inere prin ele a hibrizilor asexuali este prezentat? оn des. 28. Esen?a acestei tehnologii const? оn faptul c? drept materie ini?ial? de construc?ie se utilizeaz? nu celulele sexuale, ci celulele somatice. Dup? ce se оndep?rteaz? de pe ele membranele dure, acestea sunt silite s? se contopeasc?. Din celulele hibride, ap?rute оn urma contopirii, se ob?in apoi plante hibride. Protopla?tii, datorit? lipsei membranei de celuloz?, pot s? se contopeasc? singuri оntre ei sau acest proces se produce оn prezen?a unor agen?i chimici, bun?oar? a polietilenglicolului. Dup? contopirea celulelor urmeaz? contopirea nucleelor lor, apoi, оn cвteva zile, se restabile?te membrana celular? comun? ?i, оn sfвr?it, celula hibrid? оncepe s? se divizeze. Оn anul 1972 un grup de savan?i americani, оn frunte cu P. Carlson, au ob?inut primii hibrizi celulari prin contopirea protopla?tilor a dou? soiuri de tutun. Din celulele contopite au regenerat plante hibride normale— amfidiploide, care con?ineau cromozomii ambilor p?rin?i, 24 de la nicotiana glauca ?i 18 de la nicotiana langsdorfi: оn total 2n = 42. S-a constatat c? plantele hibride, ob?inute prin metoda contopirii protopla?tilor, nu se deosebesc prin nimic de cele ob?inute prin hibridizare sexual?. Un grup de savan?i englezi, оn frunte cu E. Cocching, au ob?inut оn anul 1987 plante hibride prin оncruci?area a dou? specii de petunie. Colaboratorii laboratorului de cultivare a celulelor ?i ?esuturilor de la Institutul de fiziologie a plantelor al A? a fostei URSS, оn frunte cu R, Butenco, au ob?inut hibrizi somatici din оncruci?area a dou? soiuri de tutun, iar, datorit? muncii оn comun a savantului sovietic IU. Gleb ?i savantului german F. Hofman, a fost creat? o plant? nou? — arabidobrassica. ?i ea a fost ob?inut? prin hibridizarea somatic? a arabidopsisului ?i a uneia din speciile de varz? s?lbatic?. Noul hibrid a fost crescut оn trei etape. La оnceput, dup? contopirea protopla?tilor celulelor somatice ale arabidopsisului ?i a verzei au fost ob?inute celule hibride, care aveau cromozomii ambelor plante ini?iale. Apoi prin оnmul?irea unor celule hibride aparte оn condi?iile cultiv?rii sterile оn medii nutritive solide, care con?ineau geloz?, vitamine, substan?e minerale ?i fitohormoni (auxina ?i chinina), au fost ob?inu?i callu?ii liniilor celulare respective. Оn sfвr?it, оn etapa a treia, schimbвnd componen?a mediilor nutritive, se provoca stimularea celulelor callusului pentru morfogenez?. Datorit? acestei stimula?ii, celulele hibride ale unor linii formau numai r?d?cina, ale alteia — numai l?starii, ale celor din urm? — plante оntregi cu Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 |
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
Рефераты бесплатно, реферат бесплатно, сочинения, курсовые работы, реферат, доклады, рефераты, рефераты скачать, рефераты на тему, курсовые, дипломы, научные работы и многое другое. |
||
При использовании материалов - ссылка на сайт обязательна. |