|
Современная генетикаdomine un echilibru numeric sau o mic? superioritate numeric? a femeilor. Оnc?lcarea arbitrar? a acestui raport оn favoarea sexului feminin poate duce la cel mai r?u lucru - la degradarea lui Homo sapiens. S-ar оntвmpla c? femeia оn calitate de membru al societ??ii ar suferi o involu?ie enorm?...» Iat?, оns?, c? publicarea оn «Literaturnaia gazeta» (19 iunie, 1974) a rezultatelor unor cercet?ri sociologice a adus o limpezire a situa?iei. S-a dovedit c? umanitatea nu este amenin?at? de nici un fel de deplasare spre un sex sau altul. Aceasta fiindc?, de?i b?rba?ii prefer? s? aib? un fiu, femeile doresc mai mult s? aib? o fiic?. Dac? mai оnainte, оn timpuri patriarhale, na?terea unui copil de sex masculin promitea familiei anumite avantaje economice sau sociale, ast?zi se pot pune mai multe speran?e pe fiice: ele sunt mai ata?ate de p?rin?i ?i la b?trвne?e le acord? un mai mare sprijin. Exist? ?i alte considerente, de ordin psihologic, etic ?i medical оn favoarea b?ie?ilor sau a fetelor, dar toate au o tr?s?tur? comun?: simpatiile p?rin?ilor se repartizeaz? absolut egal. Dar, оn general, are rost s? se recurg? la tot felul de metode de diagnosticare ?i de dirijare a sexului uman? Suntem convin?i c? оi majoritatea cazurilor nu exist? nici o nevoie de ele. Doar pentru orice femeie primul copil, indiferent de sexul pe care оl va avea, este mult a?teptat. Iar necunoa?terea faptului cine se va na?te este o surs? de emo?ii pl?cute. Cu atвt mai mult dac? оn familie exist? doi-trei copii, de regul?, printre ei sunt reprezentan?i ai ambelor sexe. ?i numai оn cazuri deosebite, cвnd оntr-o familie se nasc numai copii de un singur sex, iar p?rin?ii о?i doresc ?i de cel?lalt, poate s? apar? nevoia diagnostic?rii timpurii a sexului pentru a se putea lua o decizie oportun?. 5.5 Ob?inerea sexului dorit Fire?te, nu se poate considera c? un astfel de proces ca formarea sexului s? fie controlat de o singur? pereche de cromozomi sexuali. Sexul este controlat de оntregul sistem al genotipului, c?ci dezvoltarea lui presupune elaborarea hormonilor corespunz?tori ?i diferen?ierea a diferitor ?esuturi. A fost emis? ipoteza c? poten?ial fiecare zigot este bisexual, adic? dispune de dou? variante de formare a sexului, dar anumite mecanisme realizeaz? dezvoltarea unui singur sex. Principalul factor al diferen?ierii sexuale sunt genele, care au sub control nivelul secre?iei hormonale de natur? masculin? ?i feminin?. Predominarea оn cursul dezvolt?rii individuale cвnd a secre?iei hormonale masculine, cвnd a celei feminine duce la dezvoltarea de forme intersexuale. Оn acest context hormonii sexuali masculini (androgeni) determin? masculinizarea ovarelor, adic? apari?ia оn ele a unor celule sexuale masculine, iar hormonii sexuali feminini (hormoni estrogeni ?i progesteron?) feminizarea testiculelor, adic? formarea оn ele a unor celule sexuale feminine. Оn principiu poten?a bisexual? a organismului ofer? posibilitatea schimb?rii direc?iei de dezvoltare a acestuia. Procesul propriu-zis al diferen?ierii sexului se afl? sub controlul hormonilor secreta?i de glandele endocrine, de c?tre stratul cortical ?i cel medular al primordiului sexual, apoi ?i de c?tre glandele sexuale. La rвndul ei, оns?, secre?ia hormonilor masculini ?i feminini este strвns legat? de activitatea genelor specifice. Despre rolul hormonilor оn determinarea ?i redeterminarea sexului vorbesc urm?toarele date. Dac? unui animal i se vor extirpa ne cale operativ? glandele sexuale, el nu numai c? devine steril, ci о?i pierde ?i a?a- numitele caractere sexuale secundare, dup? care reprezentan?ii unui sex se deosebesc de reprezentan?ii altuia. Un cuco? castrat о?i pierde facultatea de a cвnta, aspectul caracteristic ?i creasta, atrac?ia sexual?, nu mai are obi?nuita fire de b?t?u?. Arm?sarul iute se transform? оntr-un jugan, iar taurul оnd?r?tnic — оntr-un bou impasibil la toate ?. a. m. d. Experien?ele lui V. B. Savvateev au demonstrat c? la tratarea оnainte de incubare a ou?lor fecundate cu hormon sexual feminin se constat? o transformare a sexului masculin оn feminin. Dar aceast? schimbare are loc numai оn stadiul embrionar, c?ci оn continuare genotipul este atotputernic ?i la pui se manifest? o revenire deplin? la sexul masculin. Unul din remarcabilele exemple de redeterminare total? a sexului оn ontogenez? a fost stabilit de T. Iamamoto оn experien?ele efectuate asupra pe?tilor de acvariu. Ca rezultat al ad?ug?rii de hormon sexual feminin (extrogen) оn ra?ia lor alimentar?, to?i pe?tii determina?i genotipic ca masculi (X(), dup? fenotip s-au dovedit a fi femele cu ovare normale ?i prezentвnd caractere sexuale secundare proprii femelelor. Ei erau capabili s? se оncruci?eze cu pe?ti normali. Acest exemplu sugereaz? una din c?ile de reglare artificial? a raportului dintre sexe. La om ?i la diferite mamifere redeterminarea hormonal? a sexului se complic? din cauz? c? diferen?ierea sexului se produce оnainte de оnceputul secre?iei hormonilor. De regul?, la vвrsta de 12 s?pt?mвni sexul embrionului uman este clar exprimat. Ve?i оntreba: nu se poate oare regula, dup? un plan dinainte stabilit, ob?inerea sexului necesar оn zootehnie? Doar este absolut evident c? la fermele avicole este preferabil? ob?inerea unui num?r mai mare de g?ini- ou?toare, la rasele de carne de vite cornute mari - a taurilor, iar la rasele de lapte - a vi?elelor. Da, se poate. Оn ultimul timp au fost elaborate metode de separare a spermei оn game?ii componen?i X ?i (. Aplicвndu-se tot odat? ?i larg cunoscuta metod? de оns?mвn?are artificial?, se poate astfel realiza pe scar? industrial? ob?inerea unor animale de sex dorit. Fire?te, оn asemenea cazuri au o importan?? deosebit? calit??ile animalului reproduc?tor. Acesta este supus unui examen de stabilire a constitu?iei sale genetice ?i, abia dup? ce se constat? c? el corespunde, se folose?te оn calitate de donator de sperm?. Ea poate fi conservat? ?i p?strat? timp оndelungat la temperaturi joase ?i folosit? cвnd este nevoie. Putem vorbi de un exemplu clasic de ob?inere a sexului dorit la fluturele- de-m?tase. Cu ajutorul razelor Rentghen ?i a temperaturii оnalte academicanul B. L. Astaurov a ac?ionat asupra ou?lor viermelui-de-m?tase, nimicind nucleele din ele, citoplasma r?mвnвnd, оns?, func?ional?. Aceste ou? erau fecundate cu spermatozoizi normali ?i din ele cre?teau numai indivizi masculini. Faptul prezint? o mare importan?? practic?, deoarece gogoa?ele indivizilor masculini con?in cu aproape 30% mai mult? m?tase decвt ale celor feminini. Dar pentru scara larg? a industriei cre?terii viermilor-de-m?tase aceast? metod? complicat? este nepotrivit?. ?i atunci geneticenii ?i-au adus aminte de ideea profesorului A. S. Serebrovschii de a marca ou?le cu un anumit caracter ereditar, legat de sex. Ou?le viermelui-de-m?tase (numite ?i gren?) sunt de diferite nuan?e-mai deschise ?i mai оntunecate. Dar culoarea nu le depinde оn nici un fel de sex. Cu alte cuvinte, din ou?le de culoare deschis? se pot na?te ?i omizi- femele ?i omizi-masculi. Este oare posibil ca culoarea s? ob?in? calitatea de atribuit sexual? Ideea era cu perspectiv?. De acest lucru s-a apucat un alt savant - profesorul V. A. Strunicov. El a reu?it pe calea restructur?rii cromozomilor, adic? a muta?iilor, determinate de iradierea ou?lor de viermi-de-m?tase, s? realizeze o «opera?ie» unic?. Оn cromozomii din nucleul celular se con?ine o gen? responsabil? de culoarea ou?lor de viermi-de-m?tase. Exist? un cromozom care determin? sexul viitoarei insecte. Dar ce se va оntвmpla dac? gena care determin?, s? zicem, culoarea оnchis? a ou?lor de viermi-de-m?tase va fi «plantat?» pe un cromozom care determin? sexul femel al insectei? Оn acest caz din ou? de vermi-de-m?tase de culoare neagr? vor apare numai omizi-femele. A?a judeca savantul. El a supus radia?iei mii de ou?, le-a sortat dup? culoare ?i era atent s? vad? ce-o s? ias? din ele. A?tepta s? se produc? muta?ia necesar?: genele ambelor caractere ereditare (culoarea оnchis? ?i sexul femel) - s? se stabileasc? оntr-un singur cromozom. ?i aceasta s-a produs. Оn prezent cresc?toriilor de viermi-de-m?tase le este suficient s? vad? culoarea ou?lor, pentru a putea spune ce o s? ias? din ele. Dac? ou?le sunt оnchise, vor apare omizi de sex femel, dac? ele sunt deschise, se vor na?te omizi de sex mascul. R?mвne doar s? fie alese cele de culoare deschis? ?i se pot cre?te numai omizi-masculi, care produc mult? m?tase. Оn acest scop inginerii au construit ma?ini automate speciale de sortare a ou?lor de viermi-de-m?tase dup? culoare cu o productivitate pвn? la 140 de buc??i pe secund?. VI. GENETICA UMAN? 6.1 Variabilitatea genetic? ?i mo?tenirea caracterelor la om Spre deosebire de alte etnit??i biologice, omul este o fiin?? biosocial?: formarea lui s-a produs оn urma unui оndelungat proces de evolu?ie biologic?, pe de o parte, ?i de dezvoltare social?, pe de alta. P?r?sind lumea animal?, omul a r?mas parte a naturii. Ca ?i la alte fiin?e vii, la om caracterele ?i оnsu?irile sunt determinate de structuri genetice, iar transmiterea lor de la o genera?ie la alta are loc conform legilor eredit??ii, descoperite de G. Mendel. De asemenea, la om ca ?i la alte organisme, materialul genetic оl reprezint? ADN-ul localizat оn cromozomi. Num?rul de cromozomi din celulele somatice este egal cu 46, pe cвnd celulele sexuale con?in doar 23. Оn cromozomii fiec?rei celule se con?ine informa?ia genetic? care asigur? deosebirea fiec?rei fiin?e umane de bacterii, alge, melc, broa?te, vr?bii, ?oareci ?. a. m. d. Tot odat?, оn ele se mai con?ine informa?ia cu privire la faptul cum va fi nuan?a pieii individului dat, culoarea ?i structura p?rului, culoarea ?i t?ietura ochilor, forma nasului, grupa de sвnge ?i o mul?ime de alte particularit??i morfologice, fiziologice ?i biochimice, care deosebesc un om de altul ?i-l fac unic pe fiecare dintre noi. S? оncerc?m s? exprim?m prin cifre volumul acestei informa?ii. Lungimea tuturor filamentelor moleculelor de ADN din nucleul unei celule umane este egal? cu circa patru metri. Dac? ar fi s? оntindem оntr-o linie dreapt? toate moleculele de ADN din totalitatea celulelor unui om, lungimea lor general? ar acoperi distan?a de la p?mвnt pвn? la soare. Conform unor calcule aproximative, cromozomii fiec?rei celule umane con?in cвteva milioane de gene. De aceea la om posibilit??ile variabilit??ii combinative a caracterelor ?i оnsu?irilor sunt cu mult mai mari decвt la alte specii biologice. Numai operвndu-se cu cele 23 de perechi de cromozomi fiecare p?rinte poate da teoretic aproximativ 10 miliarde de combina?ii ereditare. F. Dobjanschii, eminent geneticiian american, a calculat c? chiar dac? fiecare cromozom uman ar con?ine doar cвte o mie de gene, fiecare gen? ar avea doar dou? variet??i (alele dominante ?i recesive) ?i atunci ar fi posibil? existen?a unui num?r de indivizi cu combina?ii ereditare diferite, care ar dep??i cu mult cantitatea tuturor electronilor din Univers. Dun? cum vedem, segregarea ?i redistribuirea liber? a genelor (recombinarea), care оnso?e?te formarea celulelor sexuale, precum ?i caracterul оntвmpl?tor al fecunda?iei ovulului, constituie cauza colosalei variet??i a oamenilor. Оn natur? nu exist? doi indivizi cu constitu?ie genetic? identic?. Fiecare om are оn sine o garnitur? specific? de gene, fapt care ?i face ca fiecare din noi s? se prezinte ca o etnitate individual? ?i irepetabil?. Chiar ?i оntr-o familie cu mul?i copii p?rin?ii remarc? оntotdeauna c? ei prezint? deosebiri - adesea foarte exprimate - оn оnclina?ii ?i gusturi, оn tr?s?turi de caracter, оn particularit??i de comportament ?i оn atitudinea lor fa?? de cei din jur - de?i ace?ti copii tr?iesc оn condi?ii de via?? similare ?i sunt trata?i cu aceia?i afec?iune de c?tre p?rin?i. Unul este zv?p?iat, altul оncet, unul e sociabil, altul timid, unul e excesiv de pedant оn ceea ce prive?te cur??enia, altul e un neвngrijit, unul st? ore оntregi pentru a monta un aparat de radio, iar altul nu are nici cel mai mic interes pentru aparatele de radio ?i me?tere?te diferite bibelouri artistice, unul s-a оnscris la facultatea de fizic?, iar altul - la arte ?i aceast? enumerare poate continua la infinit! Оn acela?i timp, chiar ?i din observa?ii dintre cele mai superficiale ?i оntвmpl?toare, absolut cotidiene, descoperim la cutare persoan? anumite similitudini cu cineva din reprezentan?ii genera?iilor genetice precedente ?i оn aceste cazuri spunem: «leit taic?-s?u», «copia bunicii». ?i, de remarcat, aceast? asem?nare pe care o surprindem, ?ine nu numai de aspectul exterior, ci ?i de tr?s?turile de caracter mo?tenite. Este tot atвt de iute din fire ?i de ne оnduplecat sau moale ?i nehot?rвt, un fantezist ?i un vis?tor sau este оnchis ?i irascibil, ca, s? zicem, tat?l sau bunicul. S? examin?m acum principiul dup? care se desf??oar? la om mo?tenirea unora dintre caracterele cele mai bine studiate. Mai jos prezent?m cвteva exemple de caractere dominante ?i de caractere recesive, ce le corespund. |Caractere dominante: |Caractere recesive: | |Nas coroiat |- nas drept | |Nas lat |- nas оngust | |Nas lung |- nas scurt | |Ochi drep?i |- ochi piezi?i | |Ochi mari |- ochi mici | |Ochi оntuneca?i |- ochi de culoare | |Gene lungi |deschis? | |P?r оntunecat |- .gene scurte | |P?r cre? |- p?r deschis | |P?r ondulat |- p?r ondulat | |Piele smolit? |- p?r drept | |Statur? joas? |- piele deschis? | |Dreptaci |- statur? оnalt? | | |- stвngaci | Dac? unul din p?rin?i are p?rul de culoare оntunecat?, iar altul de culoare deschis?, copiii vor mo?teni p?rul оntunecat. Dac? unul din p?rin?i are ochi c?prui, iar altul alba?tri, urma?ii vor avea ochii c?prui„ chiar dac? оn genotipul lor sunt prezente ambele tipuri de gene - dominant ?i recesiv. Оncepвnd cu genera?ia a doua, are loc segregarea caracterelor ?i din aceast? cauz? оn fenotipul copiilor se manifest? nu numai caractere ale p?rin?ilor, dar ?i caractere ale str?mo?ilor. Trei copii vor avea ochii c?prui, a?a cum оi au p?rin?ii lor direc?i, iar unul оi va avea alba?tri - ca ?i bunicul de exemplu. Оn mod analog se mo?tene?te ?i capacitatea de a manevra mai u?or cu mвna dreapt? sau cu cea stвng?. Faptul merit? s?-i acord?m acum un interes mai am?nun?it. Ne-am obi?nuit s? consider?m c? este normal cвnd mвna func?ionala este cea dreapt?: oricum dreptacii constituie majoritatea absolut? (dup? diferite evalu?ri – de la 89 pвn? la 94% din totalul popula?iei). Оn acela?i timp cunoa?tem persoane pentru care func?ional? este mвna stвng?, aceasta fiind tot atвt de operatorie cum este mвna noastr? dreapt?. Vom ar?ta c? problema dreptacilor ?i a stвngacilor este strвns оmpletit? cu istoria form?rii p?mвntului. Оn emisfera sudic? oamenii ?i-au f?cut apari?ia mai tвrziu, nimerind aici оn condi?ii ecologice absolut noi. Doar оn emisfera sudic? p?mвntul are o rota?ie de oglind? оn raport cu emisfera nordic?. Se presupune c? prin acest fapt se explic? apari?ia stвngacilor... Iat? cвteva date curioase: printre locuitorii fostei Uniuni Sovietice num?rul stвngacilor constituie aproximativ trei procente, оn Bulgaria - exact trei, оn Corsica, Sardinia ?i Sicilia-7, оn Fran?a-8, оn Australiea- 26, iar оn Africa de Sud-50%. Interesant, c? aceast? оnsu?ire poate fi constatat? la copii оnc? cu totul mici. Оn acest scop este suficient s?-i d?m copilului o foaie de hвrtie ?i s?-l rug?m s? deseneze un cerc. Lua?i aminte оn ce direc?ie are s? se mi?te creionul. Dac? se va mi?ca оn direc?ia acelor de ceasornic, copilul va cre?te stвngaci. Оn calitatea noastr? de p?rin?i faptul nu trebuie s? ne nelini?teasc? prea mult. Ce-i drept, оn via?? un asemenea copil va оntвmpina o mul?ime de mic incomodit??i. Toate aparatele de uz curent, оncepвnd de la foarfece ?i terminвnd cu casele de la troleibuze sunt prev?zute pentru dreptaci. Оn acela?i timp situa?ia de stвngaci ofer? ?i unele avantaje destul de importante. Este vorba de faptul c? preferin?a pe care o acord?m mвnii drepte sau celei stвngi nu reprezint? pur ?i simplu o pl?cere a noastr?, explicarea fenomenului fiind legat? de raporturile dintre emisferele dreapt? ?i stвng? ale creierului. La majoritatea oamenilor tonul оn activitatea creierului оl d? emisfera stвng?. Dar deoarece c?ile nervoase care merg spre creier la оntrarea оn acesta este оncruci?at?, la astfel de oameni este mai puternic dezvoltat? partea dreapt? a corpului. Оn schimb, la stвngaci emisfera dreapt? ?i cea stвng? au aproximativ «drepturi egale». Centrele vorbirii ?i, оn general, ale gвndirii logice, emo?ionale, adic? tot ce ?ine de sistemul al doilea de semnalizare sunt, de regul?, situate оn partea stвng? a creierului. Emisfera dreapt? cuprinzвnd cu prec?dere gвndirea plastic?, intuitiv?, legat? de procesele de crea?ie. De aceea nu este exclus faptul c? stвngaci la care emisfera dreapt? este оntr-o m?sur? mai mic? subordonat? celei stвngi sunt оnzestra?i poten?ial cu оnsu?iri creative mai mari, de exemplu, оn art?. Se cunoa?te c? stвngaci au fost ?i Holben, ?i Picasso, ?i Michelangelo, ?i Leonardo-da Vinci. Dar ?i оn alte domenii s-au manifestat numero?i stвngaci vesti?i. S? ne amintim, de exemplu, de Alexandru Macedon, de Carol cel Mare, de amiralul Nelson. Deci, dac? micu?ul dumneavoastr? este (sau va fi) stвngaci nu face s? v? am?rв?i. Este bine studiat? ?i predispozi?ia ereditar? la poliembrionie (sarcin? multipl?). La 100 de sarcini se na?te o pereche de gemeni, adic? un procent. fenomenul nu este de aceea оntвmpl?tor. Maximumul de na?teri de gemeni revine la vвrsta de 26--30 de ani a mamei. Un record neobi?nuit оn acest sens a stabilit o doamn? austriac?, so?ia unui oarecare Bernar ?ainberg. Ea a n?scut 69 de copii, de?i a avut numai 27 de sarcini. Cazuri similare se cunosc ?i оn Rusia Оn cartea lui A. Ba?u?chii «Panorama Sanct- Petersburgului, editat? cu mai bine de o sut? de ani оn urm?, g?sim urm?toarele date. Оn buletinul, trimis la 27 februarie 1782 la Moscova de la m?n?stirea Nicolschii, jude?ul ?uisc, era оnsemnat faptul c? ??ranul Fiodor Vasiliev din dou? c?snicii a avut 87 de copii. Prima so?ie оn 27 de na?teri a n?scut de patru ori cвte patru copii, de ?apte ori cвte trei, de ?aisprezece ori cвte doi - оn total 69 de copii. A doua nevast? i-a d?ruit de dou? ori cвte trei copii ?i de ?ase ori cвte doi - оn total 18 Vasiliev avea 75 de ani, iar оn via?? оi erau 83 de copii. Оn acest caz, deoarece este vorba despre unul ?i acela?i b?rbat ?i de femei diferite, caracterul «sarcin? multipl?» s-a transmis, probabil, pe linie b?rb?teasc?. 6.2 Ereditatea grupelor sanguine ?i a factorului rezus (Rh) Unul din caracterele ce se transmit constant din genera?ie оn genera?ie este apartenen?a la cutare sau cutare grup? de sвnge. Sвngele este compus din ser (un lichid transparent, cu o nuan?? g?lbuie) ?i diferite elemente figurate (eritrocite, leucocite). Savan?ii au stabilit c?, оn dependen?? de capacitatea eritrocitelor de a se aglutina оn granule sub ac?iunea unui ser str?in, to?i oamenii pot fi оmp?r?i?i оn patru grupe. Eritrocitele din sвngele de prima grup? sunt capabile s? se amestece cu orice ser str?in f?r? s? formeze granule. Eritrocitele din sвngele de grupa a doua se pot amesteca cu ser din propria grup? ?i din a patra, iar оn amestec cu ser de grupa оntвia ?i a treia se aglutineaz?. Eritrocitele din sвngele de grupa a treia se amestec? cu ser din propria grup? ?i din a patra, iar оn contextul serului de grupa оntвia ?i a .doua se aglutineaz?. Оn sfвr?it, eritrocitele sвngelui din grupa a patra se pot amesteca numai cu ser de propria grup?. Existen?a celor patru grupe principale de sвnge a fost descoperit? оn anul 1900 de C. Land?tainer. Grupa de sвnge este format? de o singur? pereche de gene. Apartenen?a cuiva la o grup? sau alta este determinat? de prezen?a оn eritrocitele lui a proteinelor - antigeni. Land?tainer a descoperit оn eritrocite doi antigeni. Pe unul l-a numit A, pe cel?lalt B. Concomitent s-a stabilit, c? dac? оn eritrocite se con?in antigeni, serul de sвnge con?ine alte particule de natur? proteic?, a?a numi?ii anticorpi ce corespund antigenilor. De remarcat, c? antigenul A ?i anticorpul A, antigenul B ?i anticorpul B sunt incompatibili: ei оntr? оn reac?ie, eritrocitele, aglutinвndu-se, formeaz? trombi, care astup? vasele ?i pot provoca moartea. Оn eritrocitele din prima grup? nu exist? nici un antigen, de aceea ea este оnsemnat? prin 1 (0), оn schimb, serul con?ine din bel?ug anticorpi A ?i B. Acestei grupe оi corespunde starea homozigotic? a genei recesive, care determin? absen?a antigenilor din eritrocitele sвngelui - 00. Оn eritrocitele din grupa a doua-II (A) - se con?ine antigenul A, iar оn ser-anticorpul B. Ei оi corespunde sau o stare homozigotic? a genei dominante AA, sau o stare heterozigotic? - AO. Оn eritrocitele din grupa a treia -III (B) - se con?ine antigenul B, iar оn serul de sвnge-anticorpul A. Aceast? grup? poate fi codificat? conform homozigotului BB, sau heterozigotului BO. Оn sfвr?it, оn eritrocitele din grupa a patra de sвnge-IV (AB) - se g?sesc ambii antigeni, оn schimb, оn ser lipsesc complect anticorpii. Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 |
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
Рефераты бесплатно, реферат бесплатно, сочинения, курсовые работы, реферат, доклады, рефераты, рефераты скачать, рефераты на тему, курсовые, дипломы, научные работы и многое другое. |
||
При использовании материалов - ссылка на сайт обязательна. |